Liga Studenților de la Iași caută mormintele tuturor membrilor Sfatului Țării care au votat Unirea Basarabiei cu România în 1918 și cere autorităților de pe ambele maluri ale Prutului să le declare monumente istorice

Liga Studenților (LS IAȘI) a inițiat cercetări pentru a stabili locul de veci al tuturor celor 86 de membri ai Sfatului Țării care au votat, pe 27 martie 1918, pentru Unirea Basarabiei cu Regatul României, iar majoritatea dintre ei au devenit, ulterior, miniștri, parlamentari și demnitari ai Statului Român.

Membrii LS IAȘI au reușit să stabilească până în prezent că 11 dintre artizanii Unirii au fost înmormântați în Chișinău, 10 - în București, 8 - la Mănăstirea Cernica, 6 - în Iași, 10 - în Rusia, 5 - în alte localități din România și Republica Moldova, unul în Polonia și unul în Canada, iar circa 12 locuri de veci din România nu au putut fi încă identificate.

„Din păcate, pentru jumătate dintre ei fie nu se cunosc locurile de veci, fie sunt dispărute între timp din lipsa unor moștenitori. Pentru 33 dintre deputații Sfatului Țării nu avem locuri de veci cunoscute și, totodată, foarte puține date biografice. Acestora li se adaugă și alți 10 fruntași basarabeni, care au ocupat funcții importante în stat, precum Daniel Ciugureanu, primul prim-ministru al Basarabiei, care a împărtășit aceeași soartă cu Iuliu Maniu, fiind ucis de comuniști, iar trupul său aruncat într-un loc necunoscut, cel mai probabil la Sighet. În lipsa unei evidențe și a unei protecții juridice adecvate, în lipsă de moștenitori, unele locuri de veci au dispărut, cum este cazul mormântului lui Pantelimon Erhan din Cimitirul Ghencea Civil din București”, se arată într-un comunicat de presă al LS IAȘI.

Studenții au lansat un apel la adresa moștenitorilor membrilor Sfatului Țării și a fruntașilor politici basarabeni să-i ajute la identificarea locurilor de veci și la completarea biografiilor membrilor Sfatului Țării prin documente de familie.

Totodată, Liga Studenților urmează să ia legătura cu autoritățile centrale sau locale atât din România, cât și din Republica Moldova, pentru a asigura de protejarea mormintelor membrilor Sfatului Țării, inclusiv prin declararea acestora drept monumente istorice.

Studenții de la Iași arată că mormântul lui Ion Inculeț, primul președinte al Sfatului Țării, care după Unire a fost pe rând ministru al Basarabiei, ministru al Sănătății publice, ministru de Interne, ministru al Comunicațiilor și vicepreședinte al Consiliului de miniștri în Guvernul condus de I.G. Duca (1933-1937), este poate „cel mai cinstit membru al Sfatului Țării atât prin calitatea sa de prim-președinte, cât și prin faptul că mormântul său este într-o ctitorie proprie, Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Bârnova, județul Iași”.

„La împlinirea, pe 5 aprilie curent, a 140 de ani de la nașterea lui Ion Inculeț, primul președinte al Sfatului Țării, facem un apel către moștenitorii tuturor membrilor Sfatului Țării și către toate persoanele interesate să sprijine demersul nostru, dorindu-ne ca toți cei care au votat unirea la 1918 să fie cinstiți în egală măsură. Modul în care o națiune îi cinstește și se îngrijește de mormintele marilor oameni de cultură și de stat care i-au influențat în mod pozitiv destinul face parte din seria ritualurilor de stat și este un instrument de soft-power, care arată dacă establishment-ul politic de astăzi este recunoscător pentru construcțiile instituționale pe care înaintașii le-au realizat și dacă acesta și le asumă și în prezent. Necinstirea membrilor Sfatului Țării ar fi o mare dezonoare pentru națiunea română și ar trăda o slăbiciune în fața Rusiei sau a altor state care țin cont de modul în care își cinstesc foștii demnitari cu rol determinant în istoria națională.

Suntem profund preocupați de soarta membrilor Sfatului Țării, având în vedere că fruntașii unioniști de la 1918 au fost în tinerețea lor lideri ai studenților. Daniel Ciugureanu, primul prim-ministru al Republicii Democrate Moldovenești, împreună cu Alexei Mateevici (autorul imnului Limba noastră), Simion Murafa, Ștefan Ciobanu, Dimitrie Bogos și alții au înființat Cercul studențesc „Deșteptarea” al studenților basarabeni de la universitățile din Kiev și Odesa. De asemenea, Pantelimon Halippa a fost în mijlocul mișcărilor studențești care au avut loc la Universitatea din Dorpat (Tartu, Estonia). Grigore Cazacliu a fost în 1918 delegatul basarabenilor la Cernăuți și Alba Iulia, iar fratele său, Vladimir, a fost unul dintre reprezentanții studenților în Sfatul Țării. Lor li se adaugă și alții care reprezintă exemple concrete de implicare academică, profesională și civică în slujba națiunii, modele pentru generațiile de astăzi. Suntem recunoscători celor care s-au ocupat până acum de memoria acestor oameni, precum doamna Maria Vieru-Ișaev din Chișinău”, a declarat Mihai Purici, vicepreședinte Ligii Studenților de la Iași.