Salariile și costul forței de muncă au crescut în 2025, numărul salariaților este mai mare, dar diferențele între regiuni și între femei și bărbați persistă

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării anuale „Câștigurile salariale și costul forței de muncă”, care include unitățile economice, sociale și instituțiile bugetare cu unu și mai mulți salariați, în anul 2025:

câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat a fost de 15594,5 lei, în creștere față de anul 2024, în valoare nominală cu 11,5% (sau cu 1604,5 lei), iar în termeni reali – cu 3,4%;

câștigul salarial mediu lunar net a constituit 13226,8 lei, cu 11,6% (sau cu 1369,9 lei) mai mult față de anul 2024;

costul mediu lunar al forței de muncă a ajuns la 19356,3 lei pentru un salariat, ceea ce reprezintă cu 11,4% (sau cu 1973,1 lei) mai mult decât în anul 2024;

numărul salariaților, la sfârșitul anului 2025, a fost de 763,2 mii de persoane, cu 3,0% (sau 22,3 mii de persoane) mai mult față de sfârșitul anului 2024;

numărul mediu al salariaților a constituit 652,3 mii de persoane, fiind în creștere cu 3,2% față de anul 2024.

Câștigul salarial

Câștigul salarial brut (sumele brute calculate salariaților), în anul 2025, a fost alcătuit din:

sume plătite cu regularitate (la fiecare perioadă de plată a salariului) – 86,8%;

sume plătite ocazional sau neregulat (premii etc.) – 4,5%;

sume calculate pentru timpul nelucrat (concedii etc.) – 8,2%;

drepturi în natură – 0,6%.

Impozitele și taxele obligatorii pe salariu (impozitul pe venitul persoanelor fizice și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală) au constituit 15,2% din totalul câștigului salarial brut, menținându-se la nivelul anului precedent.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar brut s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 39378,6 lei (de 2,5 ori mai mult decât media pe țară);

activități financiare și de asigurări – 27681,7 lei (cu 77,5% peste media pe țară);

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 23954,9 lei (cu 53,6% mai mult decât media pe țară).

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în activitățile:

agricultură, silvicultură și pescuit – 10168,8 lei (cu 34,8% mai puțin decât media pe țară);

activități de cazare și alimentație publică – 10288,1 lei (cu 34,0% mai puțin decât media pe țară);

artă, activități de recreere și de agrement – 11405,3 lei (cu 26,9% sub media pe țară).

Comparativ cu anul 2024, în toate activitățile economice s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu, cuprinse între 8,0% și 54,6%. Cele mai semnificative creșteri au fost consemnate în:

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – plus 54,6%;

activități de cazare și alimentație publică – plus 15,5%;

activități profesionale, științifice și tehnice – plus 13,7%;

învățământ – plus 13,4%;

sănătate și asistență socială – plus 13,0%.

Indicele câștigului salarial real (calculat ca raport între indicele câștigului salarial mediu lunar brut și indicele prețurilor de consum), în anul 2025 față de anul 2024, a constituit 103,4%. Astfel, câștigul salarial s-a majorat în termeni reali cu 3,4%.

În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2025 a fost de 13341,7 lei. În sectorul real acesta a atins 16279,4 lei, cu 22,0% mai mult decât în sectorul bugetar.

La unitățile cu forma de proprietate publică, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15224,3 lei. La unitățile cu alte forme de proprietate indicatorul a fost de 15833,2 lei, adică cu 4,0% mai mult decât la cele cu proprietate publică.

În funcție de clasa de mărime a unităților din sectorul real se constată discrepanțe importante între nivelurile câștigului salarial mediu lunar brut. În întreprinderile mari (cu peste 250 de salariați), salariul mediu a fost cu 16,4% mai mare decât în întreprinderile mijlocii (50-249 salariați), cu 26,8% peste salariul mediu al întreprinderilor mici (10-49 salariați) și de 1,5 ori mai ridicat decât în microîntreprinderi (1-9 salariați). Astfel, se observă clar că valoarea câștigului salarial mediu crește odată cu mărimea întreprinderii.

Câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor, în anul 2025, a constituit 14360,0 lei, fiind cu 15,4% (sau cu 2615,0 lei) mai mic decât al bărbaților, care au avut 16975,0 lei (indicator ODD 8.5.1).

Bărbații au câștiguri salariale mai mari decât femeile în majoritatea activităților economice. Cele mai pronunțate diferențe sunt în:

informații și comunicații – cu 36,6% (16913,9 lei) mai mult pentru bărbați;

activități financiare și de asigurări – cu 36,0% (13098,4 lei) mai mult;

sănătate și asistență socială – cu 28,1% (6314,8 lei) mai mult.

Femeile înregistrează câștiguri salariale medii ușor mai înalte față de bărbați în activitățile:

transport și depozitare – cu 1,7% (215,8 lei) mai mult;

industria extractivă – cu 0,9% (123,7 lei) mai mult;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 0,8% (191,8 lei) mai mult;

învățământ – cu 0,5% (60,7 lei) mai mult.

În profil teritorial, câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2025 s-a situat, în toate unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiului Chișinău, sub media pe țară de 15594,5 lei.

Salarii relativ mai mici s-au înregistrat în special în raioanele:

Briceni – 10773,2 lei (cu 30,9% sub media pe țară);

Nisporeni – 10984,9 lei (cu 29,6% mai puțin);

Rîșcani – 11211,4 lei (cu 28,1% mai puțin).

În municipiul Chișinău, câștigul salarial mediu lunar a fost de 18707,8 lei, adică cu 20,0% mai mare decât media pe țară.

Costul forței de muncă

Costul mediu lunar al forței de muncă, în anul 2025, a constituit 19356,3 lei pentru un salariat, fiind cu 11,4% (sau cu 1973,1 lei) mai mare decât în anul 2024.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor cu forța de muncă au avut-o câștigurile salariale brute – 80,6% (ce includ câștigurile salariale nete – 68,3%, impozitul pe venit și primele de asigurare medicală obligatorie ale salariaților – 12,2%). Acestea sunt urmate de contribuțiile de asigurări sociale de stat ale angajatorului – 18,2% și de alte cheltuieli cu forța de muncă – 1,3%.

Totalul impozitelor și contribuțiilor (impozitul pe venit, primele de asigurare medicală obligatorie și contribuțiile de asigurări sociale, atât ale salariatului, cât și ale angajatorului) a reprezentat 30,4% din cheltuielile totale cu forța de muncă, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în anul 2024.

Cele mai mari valori ale costului mediu lunar al forței de muncă s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 42066,3 lei (de 2,2 ori mai mare decât media pe țară);

activități financiare și de asigurări – 34951,8 lei (cu 80,6% peste media pe țară);

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 30147,8 lei (cu 55,8% mai mult decât media pe țară).

Cele mai mici valori ale costului mediu lunar al forței de muncă s-au înregistrat în activitățile:

agricultură, silvicultură și pescuit – 12527,5 lei (cu 35,3% mai puțin decât media pe țară);

activități de cazare și alimentație publică – 12775,4 lei (cu 34,0% mai puțin decât media pe țară);

tranzacții imobiliare – 16163,8 lei (cu 16,5% sub media pe țară).

Numărul salariaților

Numărul salariaților (inclusiv cei cu contract de muncă suspendat), la sfârșitul anului 2025 (31 decembrie 2025), a constituit 763,2 mii de persoane, cu 3,0% (sau cu 22,3 mii de persoane) mai mult decât la sfârșitul anului 2024.

Numărul mediu al salariaților (în echivalent timp complet) a fost de 652,3 mii de persoane și a crescut față de anul 2024 cu 3,2% (sau cu 20,0 mii de persoane).

Comparativ cu anul 2024, cele mai importante creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în:

construcții – plus 19,6% (4,7 mii de persoane);

activități de cazare și alimentație publică – plus 15,0% (2,6 mii de persoane);

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – plus 13,0% (1,7 mii de persoane).

Scăderi ale numărului mediu de salariați față de anul 2024 s-au consemnat în:

industria prelucrătoare – minus 3,5% (2,7 mii de persoane);

agricultura, silvicultura si pescuit – minus 3,5% (1,1 mii de persoane);

informații și comunicații – minus 1,1% (0,4 mii de persoane).

Din numărul mediu total de salariați, 76,7% au fost angajați în sectorul real al economiei, iar 23,3% – în sectorul bugetar.

Repartizarea salariaților pe activități economice arată că cei mai mulți angajați au activat în:

comerț cu ridicata și cu amănuntul – 18,8% din numărul mediu total de salariați;

învățământ – 14,0%;

industria prelucrătoare – 11,7%.

Femeile predomină în rândul salariaților: 344,4 mii de persoane sau 52,8% din numărul mediu de salariați. Ponderea femeilor și a bărbaților diferă semnificativ pe activități economice, fiind influențată în mare măsură de profilul acestor activități.

Astfel, femeile au pondere mai mare în special în:

sănătate și asistență socială – 80,8% din numărul mediu total de salariați din această activitate;

învățământ – 77,5%;

alte activități de servicii (secțiunea S din CAEM, inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – 66,9%.

Bărbații domină în rândul salariaților în special în:

industria extractivă – 87,8% din totalul salariaților din această activitate;

construcții – 87,7%;

distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – câte 75,3%.

În profil teritorial, aproximativ 51,7% din numărul mediu total de salariați au activat în municipiul Chișinău, urmat de municipiul Bălți cu 5,7% și UTA Găgăuzia cu 3,5%.

Femeile predomină în rândul salariaților în majoritatea raioanelor. Cele mai mari ponderi ale femeilor se înregistrează în raioanele Fălești (64,4%), Nisporeni (61,0%), Sângerei (60,9%), Cantemir (60,6%), Orhei (60,4%), Telenești (60,3%).

Anexă și note metodologice

Informația este prezentată fără datele unităților din partea stângă a Nistrului și din municipiul Bender.

Datele includ unitățile economice, sociale și instituțiile bugetare cu unu și mai mulți salariați. Se subliniază că informația privind câștigul salarial mediu lunar brut pentru anul 2025, diseminată anterior de Biroul Național de Statistică la 02.03.2026, cuprinde doar unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați, precum și toate instituțiile bugetare, indiferent de numărul de salariați.

CAEM reprezintă Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei.

Repartizarea salariaților în profil teritorial s-a realizat în funcție de localitatea în care aceștia își desfășoară activitatea. Salariații unor instituții ale organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice sunt incluși doar în totalul pe țară și nu sunt repartizați pe unități teritoriale.