Lanţ de incidente la Marea Neagră şi dependenţa de ţiţei kazah: poate România să-şi apere cu adevărat zona economică exclusivă?

În ultimele săptămâni, o serie de incidente petrecute pe teritoriul României sau în apropiere au ridicat mari semne de întrebare privind securitatea şi vulnerabilităţile din zonă. Este vorba despre drona căzută pe un bloc din Galaţi, drona care a explodat în Portul Constanţa, dar şi despre explozia produsă pe vasul LPG Gas Lisbon, în Marea Neagră.

Jurnalistul Răzvan Dumitrescu a trecut în revistă toate aceste evenimente recente şi a subliniat că, după explozia de pe nava LPG Gas Lisbon, aflată sub pavilion liberian, Kazahstan anunţă posibilitatea blocării livrărilor de ţiţei. În acest context apare o întrebare esenţială: poate România să îşi protejeze Zona Economică Exclusivă, acolo unde urmează să fie instalată şi platforma Neptun Deep?

"Rapid trebuie găsite variante de alertă, inclusiv cele defensive, pentru că aşa cum foarte bine aţi menţionat, consecinţele pot fi dramatice, mai ales cele de natură economică. Evident, şi cele securitare. Din câte am înţeles, rafinăria Petromidia este formatată pentru ţiţei care vine din Kazahstan. În egală măsură, parţial este şi rafinăria Petrobrazi, care foloseşte atât produse energetice din România, dar şi din Kazahstan. În condiţiile blocării, având în vedere că din producţie internă nu putem asigura mai mult de 20-25%, înseamnă că trebuie să ne aprovizionăm de pe piaţa SPOT. Asta înseamnă Libia, Africa de Vest. La un preţ care, în acest moment, e impactat de criza din Iran. Uitaţi cum se leagă lucrurile în aşa fel încât situaţia poate deveni dramatică", a declarat Cristian Diaconescu.

Astfel, dependenţa de ţiţeiul din Kazahstan pune presiune suplimentară pe România. Producţia internă poate acoperi doar aproximativ un sfert din necesar. Restul ar trebui luat de pe piaţa spot, din regiuni precum Africa de Vest sau Libia, unde preţurile sunt deja influenţate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Din acest motiv, orice blocaj al livrărilor poate avea un impact major, atât economic, cât şi in planul securităţii energetice.

"În al doilea rând, zona economică exclusivă, zonă contiguă, până la Marea Teritorială, unde se află inclusiv platforma Neptun Deep care ar trebui să devină funcţională de la 1 ianuarie 2027. Ce se intenţionează în ceea ce priveşte energia va trebui să reprezinte o temă foarte serioasă pe care să ne-o asumăm naţional, în primul rând. Pentru că, într-adevăr, zonele de competenţă sunt ambigue din perspectiva NATO. Să fim cât se poate de clari. Aşa cum statele de la Marea Baltică se ocupă de securitatea zonei din toate perspectivele, şi la Marea Neagră trebuie să găsim acel tip de parteneriat. Turcia are cea mai puternică flotă în zonă şi o influenţă extrem de serioasă, politico-militar. Dar avem şi Convenţia de la Montreux. Deci orice sprijin militar în Marea Neagră se supune unor limitări, constrângeri de localizare, de câteva săptămâni. E vorba de tranzitul prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Deci Turcia clar ar avea un rol foarte serios din această perspectivă", a declarat Cristian Diaconescu.

În acest cadru, discuţia despre apărarea Zonei Economice Exclusive, care se întinde până la Marea Teritorială şi include platforma Neptun Deep ce ar urma să fie operaţională de la 1 ianuarie 2027, devine una crucială. Intenţiile României în domeniul energiei trebuie asumate la nivel naţional şi susţinute printr-o strategie clară. Competenţele sunt neclare în interiorul NATO, iar pentru securitatea la Marea Neagră este necesar un model de parteneriat similar cu cel din zona Mării Baltice. Turcia, cu flota sa puternică şi influenţa politico-militară considerabilă, are un rol central, însă Convenţia de la Montreux impune limite stricte tranzitului militar prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, ceea ce face ca orice sprijin militar în Marea Neagră să fie supus unor constrângeri de durată şi localizare.