Know-how românesc pentru afaceri moldovenești

Instruire // Grație unor proiecte comune moldo-române, agricultorii din Ungheni, Călărași și Nisporeni învață cum să reziste concurenței de pe piața europeană

S-au apucat de crescut produse agricole ecologice, după ce au participat la un seminar organizat în cadrul unui proiect câștigat de Universitatea Agrară din Iași. Este vorba despre mai mulți agricultori din R. Moldova care susțin că au avut multe de învățat de la partenerii lor de peste Prut. Banii pentru cursuri, circa 40 de mii de euro, au fost oferiți Universității din fonduri europene. Iar instituția a decis să îi împartă cu agricultorii de la noi.

Instruire

„A fost o experiență utilă pentru agricultorii noștri. Produsele ecologice sunt o noutate pentru piața moldovenească, de aceea era important să îi instruiască cineva pe fermierii noștri despre cum trebuie crescute produsele ecologice, care se bucură de tot mai multă popularitate în Uniunea Europeană”, afirmă Iurie Vrabie, președintele Asociației producătorilor agricoli din Ungheni, Călărași și Nisporeni „Uncalnis”. Potrivit lui, după încheierea cursurilor care au durat 18 luni, mai mulți agricultori din regiune s-au și pus pe treabă. Unii s-au apucat de produs miere ecologică, alții – de plantat viță-de-vie.

„Chiar dacă nu există încă proiecte din România de finanțare a agricultorilor din R. Moldova, aceste cursuri sunt foarte importante. Ele schimbă atitudinea agricultorilor noștri față de munca lor. Îi fac să înțeleagă că agricultura nu mai trebuie privită ca o îndeletnicire, ci ca o afacere. În plus, ca să poți rezista concurenței, trebuie să te instruiești”, ne explică Vrabie.

„Avem ce învăța de la ei”

Ion Pascaru participă cu regularitate la astfel de cursuri de instruire. Inginer de profesie, bărbatul, care este angajat la „Radiocomunicații”, se ocupă de albinărit în timpul liber. „Ținem albine de când mă țin minte. Am moștenit această îndeletnicire de la părinți. Dar afacere a devenit mult mai târziu, după ce am început să aplic la tot felul de proiecte organizate de România. Aduc de acolo tehnologii noi. Iată chiar acum lucrez în atelier la niște pernuțe pentru stupi. Am văzut așa ceva când am fost într-o vizită de studiu în Prahova, România. Mi-au dat o mostră și iată că încerc să o reproduc”, ne comunică apicultorul.

Ion Pascaru afirmă că are multe de învățat de la colegii săi din România, mai ales că țara vecină deține întâietatea în Europa la producerea de miere. „Au și stupi mai buni ca la noi. Și tehnologii mai bune. Tot ce am văzut în România, în cadrul acestor proiecte, mi-a fost de mare ajutor”, susține bărbatul, precizând că, după ce a participat la aceste cursuri, s-a apucat și de agricultură. Și-a plantat o vie și o livadă, dar crește și legume în seră.

Calculele lui Ion Pascaru

„Nu mă tem de Uniunea Europeană și de Acordul de Asociere. După ce ne-au speriat comuniștii, am vorbit cu agricultorii din România și mi-au spus că, de când au intrat în UE, au avut doar de câștigat. Dacă muncești și respecți toate regulile, UE te susține. Iată și eu vreau ca, până va veni UE în R. Moldova, să-mi măresc numărul de stupi de la 60 la o sută. Să vadă europenii că sunt harnic și să mă ajute și pe mine”, ne dezvăluie bărbatul planurile.

Pentru că a mers în mai multe vizite de studiu în țări europene, în cadrul unui alt proiect româno-ungar, Ion Pascaru a ajuns la concluzia că R. Moldova, chiar dacă încă nu poate atinge nivelul de dezvoltare a agriculturii din Germania, poate concura cu agricultori cum ar fi cei din Bosnia și Herțegovina.

O mână de ajutor de peste Prut

De condiții pentru o concurență loială, agricultorii din raioanele aflate la hotar cu România vor dispune tot grație unui grant câștigat de statul vecin. În baza unui proiect desfășurat de Consiliul județean Iași, la Lețcani, România, va fi construit un depozit imens pentru produse agricole, unde vor avea posibilitate să își păstreze producția și fermierii din R. Moldova.

„Noi nu am fi avut posibilitatea să construim pe cont propriu un astfel de depozit. Nu pot să vă spun cât va costa exact, dar întregul proiect este de peste cinci milioane de euro”, spune Iurie Vrabie. Președintele asociației „Uncalnis” precizează că, după semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, agricultorii din R. Moldova vor putea lesne să-și exporte mărfurile în Uniunea Europeană, dispunând de un astfel de depozit la care se poate face și sortarea, și răcirea produselor. „Vom putea fi competitivi, respectând standardele de pe piața europeană. Desigur, mai întâi ne vom concentra pe piața românească, iar dacă ne va merge bine, ne vom duce și mai departe”, susține șeful asociației producătorilor agricoli din cele trei raioane.