Klaus Iohannis: A 165-a aniversare de la Unirea Principatelor Române este o „oportunitate de a ne inspira din lecţiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru naţiunea noastră"

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că aniversarea a 165 de ani de la fondarea României moderne reprezintă „o oportunitate de a ne inspira din lecţiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru naţiunea noastră".

„Marcăm astăzi 165 de ani de la momentul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti a realizat Unirea de facto a celor două principate şi a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil. Acesta a fost pasul esenţial care a făcut posibil idealul nostru naţional, unitatea tuturor românilor, desăvârşit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. Unirea celor două principate române într-un singur stat a fost realizată prin renunţarea la orgolii politice, un mod exemplar de a pune interesul poporului deasupra intereselor personale", a spus Iohannis, la ceremonia organizată la Monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut" din Parcul Carol I, de Ziua Unirii Principatelor Române, transmite Agerpres.

Şeful statului român a punctat implicarea activă a marilor personalităţi ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii.

„S-au făcut, la acea vreme, eforturi diplomatice majore şi a existat o susţinere financiară de o amploare impresionantă prin implicarea activă a marilor personalităţi ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii în afara graniţelor şi au pledat cu îndârjire cauza naţională în faţa Marilor Puteri. Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dumitru şi Ion C. Brătianu, fraţii Golescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Barbu Catargiu şi Costache Negri sunt printre figurile proeminente cu o contribuţie semnificativă la transformarea în realitate a visului unirii şi la consolidarea conştiinţei naţionale. Prin hotărârea lor, prin iscusinţa de a găsi soluţii politice originale, au reuşit să obţină acordul Marilor Puteri care, puse în faţa faptului împlinit, nu s-au mai putut împotrivi voinţei unui popor care îşi dorea cu orice preţ unirea. Entuziasmul cu care a fost primită vestea dublei alegeri în cele două principate reprezintă cea mai bună confirmare a faptului că unirea nu a fost doar un ideal al liderilor politici, ci şi o dorinţă puternic înrădăcinată în sufletele românilor. Iar meritul elitelor vremii a fost că au înţeles aceste aspiraţii ale poporului", a declarat Iohannis.

Preşedintele a arătat că, fără „temelia" clădită de Alexandru Ioan Cuza, nu ar fi putut deveni realitate statul român modern.

„Noul domnitor şi-a asumat dezideratele paşoptiste, a înfăptuit reformele mult aşteptate de românii de pe ambele maluri ale Milcovului şi a pus bazele instituţiilor moderne, de tip european. În doar câţiva ani de domnie, Cuza a promovat un sistem de educaţie pe trei niveluri, care introducea obligativitatea şi gratuitatea şcolii primare, a elaborat un nou Cod Civil şi un nou Cod Penal, a împroprietărit şi emancipat ţăranii, a reformat sistemul judiciar şi pe cel fiscal, a reorganizat administraţia şi a modernizat armata. Totodată, în această perioadă au fost înfiinţate şi primele universităţi moderne din România: la Iaşi, în 1860, şi la Bucureşti, în 1864", a spus el.

Klaus Iohannis a accentuat că această aniversare nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o „oportunitate de a ne inspira din lecţiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru naţiunea noastră", amintind, în context, importanţa alegerilor din acest an care „vor modela România de mâine".

„Decizia istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost o alegere conştientă a parcursului nostru colectiv. În spiritul solidarităţii, românii din cele două principate au demonstrat atunci că unitatea este forţa care transcende orice provocare. Contextul internaţional din acele vremuri a fost unul dificil, însă clasa politică i-a dat, cu inteligenţă şi curaj, un răspuns pe măsură, plasând ţara deasupra intereselor personale sau de partid. Anul 2024 are, la rândul său, o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemaţi la urne vor modela România de mâine. Într-o lume contemporană plină de provocări, este esenţial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament naţiunea, la fel cum au făcut şi înaintaşii noştri. În 1859, condiţiile geopolitice erau dificile, iar populaţia avea aspiraţii legitime. Astăzi, când Europa şi întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetăţenii aşteaptă de la politicieni o direcţie clară şi fără echivoc, care să menţină nealterată direcţia către prosperitate, dezvoltare şi modernizare pe care s-a angajat România", a argumentat şeful statului român.

El a amintit şi de „statutul de membru NATO şi ataşamentul ferm faţă de valorile euroatlantice", care „ne oferă acum cele mai solide garanţii de securitate posibile".

„În acelaşi timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulenţe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice. Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate şi de aceea este important să conştientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influenţa cursul ţării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund faţă de viitorul nostru comun", a spus Iohannis.

Realizările domnitorului Alexandru Ioan Cuza, trebuie să reprezinte, a transmis preşedintele Iohannis, „o veritabilă sursă de inspiraţie şi o motivaţie pentru clasa politică actuală".

„Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin loialitate faţă de ţară, rămâne un lider excepţional, un exemplu demn de urmat. Contribuţiile sale au transformat societatea şi au adus un real progres în aşezarea şi funcţionarea statului român modern. Realizările acestuia trebuie să reprezinte o veritabilă sursă de inspiraţie şi o motivaţie pentru clasa politică actuală, îndeosebi în perioada următoare, pentru a continua eforturile reformatoare şi de dezvoltare a ţării. Ziua Unirii Principatelor Române ne reaminteşte de spiritul vizionar şi de curajul înaintaşilor noştri care au îndeplinit acest ideal naţional. Să privim cu încredere către viitor, ancorându-ne în principiile şi valorile europene care ne unesc şi ne ajută să putem depăşi orice crize şi provocări", a afirmat şeful statului.

El a precizat că a decis, cu prilejul acestei sărbători naţionale, să decoreze drapelul de luptă al Diviziei „Getica" şi drapelul de luptă al Statului Major al Forţelor Terestre.

La eveniment a participat şi premierul Marcel Ciolacu care a transmis, în discursul său, că Unirea reprezintă „simbolul puterii noastre colective, a capacităţii noastre de a depăşi obstacolele şi de a construi, împreună, un viitor mai bun".

El a menţionat că, în toate momentele de cumpănă ale ţării, poporul român a fost de fiecare dată capabil de eforturi naţionale uriaşe şi când totul părea împotrivă, românii au demonstrat o solidaritate impresionantă în faţa provocărilor şi a ameninţărilor, au arătat că ştiu să fie uniţi şi determinaţi în realizarea unui interes naţional comun.

„Sărbătorind Ziua Unirii suntem însă datori să reafirmăm responsabilitatea noastră faţă de generaţiile viitoare. Şi să înţelegem că rolul nostru, ca lideri politici, este ca viziunea noastră, cu toate că avem păreri diferite, este de a genera coeziune şi unitate şi nu diviziune socială", a declarat Ciolacu.

Premierul a subliniat că toţi românii trebuie să lucreze împreună pentru „ceea ce ne defineşte ca naţiune, ne păstrează valorile, ne oferă o viaţă mai bună şi un viitor plin de speranţă".

„Îmi doresc ca spiritul acestui loc sacru, Mormântul Ostaşului Necunoscut, să ne inspire şi să ne amintească întotdeauna că, indiferent de provocări, suntem mai puternici atunci când suntem uniţi. Uniţi într-o ţară stabilă - politic şi economic, în care niciun cetăţean să nu se simtă lăsat în urmă! Uniţi într-o Românie respectată pe plan extern, care să-şi apere cu tărie interesele!", a mai arătat prim-ministrul.

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a afirmat în discursul susţinut în Piaţa Unirii din Iaşi, cu ocazia celebrării a 165 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, că este nevoie de unitate pentru apărarea României de populism şi oportunişti pentru ca destinul său să fie parte din lumea liberă.

„Ne regăsim aici pentru a sărbători împreună 165 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, la 24 ianuarie 1859. Atunci când a avut obiective clare şi un plan de ţară, România a avut doar de câştigat. De aceea, cine înţelege cu adevărat istoria unui popor înţelege ce are de făcut în continuare. Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, formarea României Mari de la 1918 şi Revoluţia din 1989 sunt momente ale unui singur destin istoric. Acest destin istoric înseamnă România occidentală, România europeană, România suverană şi independentă", a declarat preşedintele Senatului.

Nicolae Ciucă a afirmat şi că România îşi îndeplineşte datoria istorică fiind parte din „lumea occidentală liberă".

„Prin efortul nostru, al tuturor, suntem stat membru al Uniunii Europene, suntem un aliat respectat în NATO, şi putem să ne apărăm cetăţenii într-o lume în care conflictele armate şi economice se înmulţesc", a spus Nicolae Ciucă.

Fostul premier liberal a susţinut că "în faţa unui destin istoric, conflictele politice mărunte, disputele personale, orgoliul populiştilor şi falsul patriotism al demagogilor dispar fără urmă". În acest sens, a menţionat că "istoria se scrie în contexte favorabile, prin fapte mari de curaj şi prin voinţa de a depăşi toate greutăţile".

Preşedintele Senatului a subliniat că România şi întreaga lume liberă se află într-un moment de răscruce.

„Războiul din Ucraina, conflictul militar din Orientul Mijlociu, toate acestea au avut şi au în continuare un impact asupra vieţilor noastre de zi cu zi. Pacea, bunăstarea oamenilor şi întreaga ordine regională şi mondială au fost puse sub semnul întrebării. Cu toate acestea, România a reuşit un lucru remarcabil. A rămas un pol de stabilitate şi un pol al democraţiei în regiunea noastră", a afirmat Nicolae Ciucă în discursul său.