INVESTIGAȚIE // Noi DOVEZI despre planul Kremlinului de a DESTABILIZA R. Moldova. Șantajul cu GAZE a fost „ARMA” perfectă pusă în aplicare de ruși încă din 2021. Cine au fost COORDONATORII, dar și realizatorii din R. Moldova

Kremlinul a elaborat încă din 2021, după ce Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat categoric alegerile parlamentare anticipate, un plan de destabilizare a R. Moldova. Strategia rușilor prevedea integrarea R. Moldova în structurile „internaționale” aflate sub controlul Rusiei, inclusiv Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, Uniunea Economică Euroasiatică, iar șantajul cu gazele rusești a fost „arma” pusă în aplicare de Federația Rusă.

Strategia a fost dezvoltată de curatorul partidelor proruse din R. Moldova, Andrei Vavilov. Acesta este absolvent al academiei FSB. Al doilea autor este Vadim Lîsenco, care s-a aflat în delegația rusă atunci când vicepremierul rus Dmitri Kozak a vizitat Chișinăul în vara anului 2021, potrivit unei investigații realizate de un consorțiu internațional de jurnaliști, printre care „Rise Moldova”, Süddeutsche Zeitung și „Dossier Rusia”, care au intrat în posesia unui document din 2021 de la Kremlin, care scoate la iveală planul de destabilizare a R. Moldova.

Autorii investigației subliniază că, în cazul R. Moldova, Kremlinul se comportă tot mai agresiv în ultimul timp. Motivul constă în faptul că R. Moldova urmează acum un curs opus celui dorit de Rusia, mai exact conducerea R. Moldova a adoptat o poziție clar prooccidentală. Astfel, obiectivele strategice ale Kremlinului devin din ce în ce mai dificile. Kremlinul înțelege acest lucru, prin urmare exercită o presiune constantă și utilizează o tactică tot mai agresivă pentru a-și realiza aceste obiective.

Planul Rusiei prevede, între altele:

-Împiedicarea R. Moldova să adere la UE și NATO prin intermediul unor campanii de dezinformare și denigrare;

-Să forțeze R. Moldova să participe la proiectele internaționale rusești, precum Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și Uniunea Euroasiatică;

-Promovarea agendei proruse în conștiința oamenilor din R. Moldova;

-Soluționarea conflictului transnistrean prin acordarea unui statut special regiunii.

Autorii spun că pilonul principal de destabilizare îl reprezintă Partidul „Șor”, iar un element important era șantajul cu privire la livrările de gaz, pe care R. Moldova a reușit să-l evite în această iarnă. Pentru a-și realiza planul, Kremlinul planifica să creeze o rețea de ONG-uri proruse în R. Moldova, să demonizeze NATO și influența românească, să lase R. Moldova fără gaz, să „hrănească” noi personalități publice și politice ale R. Moldova printre cei loiali Rusiei.

Planul Kremlinului arată că Federația Rusă nu viza o intervenție militară în R. Moldova. Principalele obiective în sectorul militar au vizat Transnistria. Rușii își doreau să folosească conflictul transnistrean în calitate de pârghie pentru a influența lucrurile în R. Moldova. Potrivit documentului, până în 2022, administrația prezidențială a Rusiei plănuia să împiedice autoritățile moldovenești să excludă Rusia din procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Totodată, rușii doreau să mențină prezența militară rusă în teritoriul Transnistriei. Sarcinile administrației prezidențiale au inclus și sprijinul politicienilor moldoveni proruși.

Și prim-ministrul Dorin Recean a confirmat această intenție a Kremlinului.

„Obiectivul lor strategic este ca R. Moldova să nu dețină controlul asupra politicii sale externe. Chiar și „planul lui Kozak” din 2004 promova acest narativ: băieți, noi vă putem da gaz, vă putem da electricitate, dar hai să facem o federație (cu Transnistria). Transnistria, în calitate de parte componentă a federației, trebuie să dețină drept de „veto” în privința politicii externe a R. Moldova. Și această componentă a federației, care se întinde pe malul stâng al Nistrului, va avea dreptul de a „opta” politica noastră externă”, a declarat Recean.

Pe termen scurt (până în 2022), Rusia și-a propus să deschidă un consulat în UTA Găgăuzia, lucru care, însă, nu s-a întâmplat. Ideea deschiderii unui Consulat rus la Comrat este promovată de fostul șef de stat Igor Dodon încă din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat în Parlament.

Totodată, strategia rușilor vizează și biserica. Potrivit planului, până în 2030 își propun să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”.

Citiți mai multe detalii despre planul Rusiei de a destabiliza R. Moldova AICI (varianta în limba română) și AICI (varianta în limba rusă).