INTERVIU // Vladimir Socor: „FMI va cere o anchetă pe cazul miliardului furat”

TÂRG // Potrivit analistului politic, Mihai Ghimpu ar fi renunțat la condiția de numire a unui procuror european în favoarea promisiunii de a fi ales președinte al republicii

Modul în care a decurs formarea Guvernului condus de Valeriu Streleț nu îi inspiră încredere analistului politic al Fundaţiei Jamestown şi Eurasia Daily Monitor, Vladimir Socor. Într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, analistul stabilit în Germania își exprimă scepticismul față de șansele noului Guvern de a reforma mai multe domenii.De asemenea, Socor nu exclude că Guvernul Streleț ar putea demisiona peste nouă luni.

Domnule Socor, ce părere aveți despre noul Guvern, învestit săptămâna trecută la Chișinău?

Nu mi se pare deloc promițător. Modul în care a decurs formarea Guvernului, ca și precedentele patru guverne ale aceleiași alianțe, nu inspiră încredere. Instituțiile de drept și sectorul justiției sunt în continuare controlate de o grupare de interese din jurul domnului Plahotniuc. Mai mult, Partidul Democrat (PD) a obținut un minister în plus, Ministerul Justiției, tocmai în sectorul în care se așteaptă reforma cea mai urgentă. Se pare, reforma nu va avea loc. În interiorul acestei coaliții se observă o altă coaliție. PD și PL se coalizează împotriva PLDM. Constatăm această situație și în interiorul Guvernului, dar și în administrațiile raionale.

Înainte de Valeriu Streleț, PD și PL au respins două candidaturi propuse de PLDM la funcția de prim-ministru. De ce credeți că l-au acceptat pe Valeriu Streleț?

Se poate spune că PD și PL au reușit să forțeze procesul de numire a candidaturii la funcția de prim-ministru din partea partidului cel mai mare. PLDM nu a mai avut libertatea de a propune ca prim-ministru candidatura pe care a numit-o prima dată și apoi a doua oară, adică pe Vlad Filat și Maia Sandu.

Cât privește acceptarea candidaturii domnului Streleț, ei nu puteau să respingă la infinit candidatura PLDM. Doamna Maia Sandu ar fi fost, din punctul meu de vedere, o candidată ideală. Are toate capacitățile și pregătirea profesională necesară să fie prim-ministru. Maia Sandu a vorbit public despre capturarea statului de către PD. Acest lucru, probabil, nu i s-a putut ierta. Dar executantul manevrei contra Maiei Sandu a fost Mihai Ghimpu.

În ce măsură credeți că va avea premierul Valeriu Streleț independență în luarea deciziilor?

Ceea ce spun liderii PD și PL despre independența prim-ministrului trebuie tratat cu maximă prudență. Dacă e să discutăm la nivelul personalităților și nu al instituțiilor, atunci cred că domnul Streleț va putea să manifeste un grad de independență față de partenerii de coaliție. Dar dacă am ajuns să vorbim despre gradul de independență al premierului față de componentele coaliției, acest fapt trădează contradicțiile din interiorul coaliției.

Este o coaliție nenaturală în care un singur partid, reprezentat de domnul Streleț, este proeuropean. Este una dintre greșelile UE și ale politicienilor din R. Moldova, de a fi descris ani de zile PL și PD drept partide proeuropene.

Această greșeală a UE are explicațiile ei. A fost o greșeală din bună intenție, de a avea un Guvern necomunist la Chișinău, care să obțină ratificarea Acordului de Asociere cu UE până în 2014.

Ce riscuri există ca Guvernul Streleț să fie nevoit să își dea demisia?

E foarte greu de spus. Tot ce știm din istoria acestei coaliții ar trebui să conducă la un răspuns negativ. Pe de altă parte, domnul Streleț este o personalitate puternică, mult mai puternică decât Iurie Leancă, care a fost un politician comod. S-ar putea ca Guvernul să fie nevoit să își dea demisia. Nu putem exclude acest scenariu. Totul va depinde dacă se va ajunge la alegerea șefului statului în lunile martie-aprilie 2016.

Până în martie anul viitor, cred că Guvernul va rezista. Chiar și politicienii care își urmăresc propriile interese conștientizează că răbdarea cetățenilor este limitată. Dar încă nu știm dacă se va forma o majoritate parlamentară suficientă pentru a vota șeful statului în Parlament. Nu știm dacă va avea loc un referendum pentru schimbarea Constituției, pentru a fi coborât pragul de votare a șefului statului în Parlament.

În general, mie nu-mi place formula propusă pentru acest referendum. Ea menține, în esență, formula adoptată în 2000 de Parlament. Scopul acelei revizuiri a fost de a transforma procesul de alegere a șefului statului într-o societate pe acțiuni în care fiecare formațiune parlamentară este acționar. Șeful statului nu se va bucura de autoritatea necesară.

De această dată, componentele AIE 3 au decis să nu partajeze funcția de șef al statului. Care credeți că a fost motivul?

Există un fel de propunere neoficială adresată domnului Ghimpu. Ideea de a coborî pragul de alegere a șefului statului de către Parlament ar face posibilă alegerea lui Mihai Ghimpu președinte. În acest mod, i s-a dat un fel de bacșiș domnului Ghimpu pentru a consimți să participe la crearea AIE 3. Anterior, domnul Ghimpu a refuzat să participe la formarea alianței, motivând că participarea într-o alianță cu PLDM și PD ar strica ratingul partidului înaintea alegerilor locale. După locale, domnul Ghimpu s-a întors în Guvern, dar cu un preț enorm. A câștigat câteva ministere și promisiunea indirectă, încă incertă, că va fi ales șef al statului.

A mai existat și un alt „preț”, cel de numire a unui procuror european…

La acest preț, domnul Ghimpu a renunțat. Doamna Maia Sandu a spus că avea cunoștință de trei persoane care puteau fi numite procurori europeni în R. Moldova. Cel puțin, una dintre aceste persoane era din România. Ar fi fost posibil.

Domnul Ghimpu a renunțat la ideea unui procuror european primind în schimb promisiunea de a fi ales președinte.

Guvernul se află în așteptarea unei noi misiuni FMI. Credeți că va reuși să obțină semnarea unui nou memorandum cu FMI?

Va reuși, cu condițiile cunoscute. Prima condiție formulată de FMI este lichidarea celor trei bănci cu probleme. Cu siguranță va solicita reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv reducerea cheltuielilor de tip social. De asemenea, reducerea cheltuielilor pentru infrastructură și a investițiilor guvernamentale în general.

Condițiile vor fi greu de acceptat de către populație. Știu că există proteste, ar putea chiar să crească. Negocierile cu FMI sigur vor fi grele și sigur vor avea, pe termen scurt, cel puțin, rezultate dureroase. Cu siguranță, FMI va cere o anchetă pe cazul miliardului furat.

Noul Guvern își propune să obțină, pentru R. Moldova, statutul de țară candidat la aderare la UE, până în 2018. Credeți că este un termen realist?

Cred că nu. Guvernul nu ar fi trebuit să ridice așteptările cetățenilor la un asemenea nivel. Este o așteptare nerealistă care va conduce la noi dezamăgiri. Prima greșeală, în acest sens, a făcut-o domnul Iurie Leancă. A fixat date exacte la care R. Moldova și-ar depune candidatura pentru a deveni stat membru UE. A fost un gest populist pentru a place alegătorilor, dar a avut efect dramatic, făcând să scadă opțiunea europeană și să crească dramatic opțiunea proeuroasiatică.

În relațiile cu Federația Rusă, premierul Valeriu Streleț a anunțat că își dorește o resetare a acestora. Ce ar însemna, de fapt, această resetare?

În general, nu este o practică diplomatică sănătoasă ca o țară slabă să lanseze invitația de relansare a relațiilor. Aceasta nu e decât o recunoaștere a slăbiciunii și o invitație către țara mai puternică de a exercita în continuare presiuni și a le intensifica. Cealaltă parte a argumentului este că R. Moldova nu prea are de ales. R. Moldova are nevoie de piața Rusiei pentru desfacerea producției agricole. E nevoie de piața Rusiei și din considerente de politică internă. Nu văd ce ar putea oferi R. Moldova în schimbul resetării relațiilor cu Rusia.

Poate unele cedări din partea R. Moldova în soluționarea conflictului transnistrean…

Rusia nu va face în viitorul previzibil nicio mișcare în Transnistria. Nu va face nimic, atâta timp cât este atât de ocupată cu Ucraina și cu gestionarea consecințelor diplomatice internaționale de pe urma agresiunii Rusiei în Ucraina. Cred că situația din Transnistria va putea fi exploatată de Rusia numai într-un scenariu în care s-ar prăbuși Ucraina. În acest caz, Rusiei i-ar reveni Transnistria ca un fruct răscopt.

Vă mulțumim!