INTERVIU // Oazu Nantoi: „Tandemul Irina Vlah – Igor Dodon duc conștient R. Moldova spre federalizare, la indicația lui Kozak și a Kremlinului”

Parlamentul de la Chișinău a reluat, în această săptămână, activitatea grupului de lucru „privind asigurarea funcţionalităţii UTA Găgăuzia”, după o vizită recentă a președintelui Igor Dodon în regiune, căruia i s-a reproșat faptul că nu îndeplinește doleanțele găgăuzilor.

Acest grup, al cărui copreședinți au fost aleși Vlad Batrîncea din partea Parlamentului și Gheorghe Leiciu din partea Adunării Populare a Găgăuziei, ar urma să „îmbunătățească funcționarea autonomiei găgăuze în cadrul constituțional al Republicii Moldova, având la bază Legea privind statutul special al Găgăuziei din anul 1994”.

În anul 2017, Parlamentul de la Chișinău a aprobat trei proiecte de legi cu privire la Găgăuzia, dar acestea nu au ajuns să fie implementate, dată fiind nemulțumirea găgăuzilor vizavi de schimbările operate de deputații de la Chișinău care întrevedeau pericole de federalizare a R. Moldova în propunerile venite de la Comrat.

CITIȚI și VOTAT // UTA Găgăuzia are STATUT SPECIAL în R. Moldova

Acum, organele legislative de la Chișinău și Comrat ar urma să reia discuțiile vizavi de statutul Găgăuziei, pornite în 2015.

Ce ar urmări, de fapt, autoritățile din Găgăuzia și dacă riscăm ca federalizarea R. Moldova să înceapă de la Comrat, aflați din interviul de mai jos, oferit Ziarului NAȚIONAL de către deputatul Oazu Nantoi, membru al grupului de lucru întrunit pe 11 februarie curent la Chișinău.

Domnule Oazu Nantoi, ce s-a întâmplat la acea ședință la care presa nu a avut acces?

Nu am să intru în detalii, dat fiind faptul că întrunirea a fost informală, dar eu categoric resping ideea că acest grup de lucru trebuie să discute niște proiecte de legi. Am acceptat să fiu delegat de către fracțiunea PAS în această comisie cu scopul de a pune întrebarea mai temeinic: pentru ce este creată Autonomia Găgăuză?

În cadrul acestei întruniri am spus că sunt gata să discut despre tot ce ține de armonizarea relațiilor dintre Comrat și Chișinău, dar categoric nu accept „Kozak-2” (plan de federalizare a R. Moldova – n.r.).

Dvs. ați reușit să vedeți proiectele sau ideile propuse de găgăuzi? Ce și-ar dori?

Nu e vorba de proiecte, ci de faptul că, anterior, în componența precedentă a Parlamentului, acest grup de lucru a definitivat trei proiecte de legi, care au ajuns pe rol în Parlament, dar au stârnit discuții controversate în Legislativ și președintele Igor Dodon, scuzați-mi exprimarea, nu a promulgat un proiect votat.

Președintele Igor Dodon i-a amăgit pe concetățenii noștri din Autonomia Găgăuză la alegerile din 2016, sunt imprimări video unde el strigă despre faptul că „tancurile americane și jandarmul român calcă pe pământul moldovenesc, acești români, unioniști”, un mesaj xenofob medieval pentru care un stat de drept trebuia să-l penalizeze. Însă, l-am făcut președinte, da? Și președintele Dodon le-a promis găgăuzilor și, nu știu din care motive, cinci circumscripții uninominale (râde – n.r.), în cadrul sistemului mixt votat la indicația lui Vlad Plahotniuc…

Care până la urmă au rămas două…

(râde) Da. Și la Comrat au apărut persoane destul de independente, din punct de vedere financiar probabil, care i-au tras mâța pe spinare președintelui Dodon pe 21 ianuarie curent, când el s-a dus acolo și a promis nu știu ce a câta oară.

În cadrul acestei întruniri (de la Parlament – n.r.) a apărut Serghei Mișin, consilierul vorbitor de limbă rusă al președintelui Igor Dodon, care ne-a „sfințit” cu știrea cum că șeful statului Dodon a avenit cu alte proiecte de legi.

Eu am atras atenția celor prezenți că președintele Dodon iarăși încurcă ițele, deoarece, pe 14 ianuarie curent, a avut loc Consiliul Republican al PSRM și acest partid, căruia i s-au terminat minciunile, iarăși a promis că va vota în redacție inițială aceste trei legi. Când acolo, președintele lor dă peste cap toată nunta și vine cu alte proiecte de legi.

Am refuzat să le iau în mână. Dacă vor veni pe cale oficială, este altă poveste.

Dle Nantoi, ați pomenit mai sus de „Kozak-2” și, având în vedere faptul că și alți parlamentari, din fostul Legislativ, care au aprobat legile ce vizează Găgăuzia în altă redacție, au vorbit despre pericolul de federalizare a R. Moldova întrezărit în doleanțele Comratului…

Știți care este situația? Pe mine nu mă interesează vorbele impotenților. Din precedentul Legislativ, din actualul… Eu sunt cetățean al acestei țări și nu accept să fiu târât în niște mecanisme create cu scopuri duble.

Eu consider că tandemul Irina Vlah – Igor Dodon duc conștient R. Moldova spre federalizare, la indicația lui Kozak și a Kremlinului.

CITIȚI și Irina Vlah: Găgăuzia trebuie să aibă același statut pe care-l va obține Transnistria

În Parlament se ține pulsul la ceea ce se întâmplă în Găgăuzia? Cum simțiți Dvs. în calitate de deputat?

Nu. Una dintre consecințele grave ale lipsei mass-media libere și independente în R. Moldova, vă dați seama că nu e vorba de Dvs., ci per ansamblu, ale exodului masiv al celor care gândesc a dus la ceea că societatea moldovenească crede că prezența trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova e ceva normal, e ceva normal așa-zisul „5+2”, vaca sacră care s-a dovedit a fi stearpă, e ceva normal că în Autonomia Găgăuză se realizează ceea ce eu numesc etno-business, în condițiile autorusificării în ritm de avalanșă.

Această situație regretabilă se resimte și la noi în Parlament, deoarece a fost nevoie de eforturi pentru ca noi să începem a aborda problema respectării drepturilor omului în stânga Nistrului, a atrage atenție la absurditatea situației când pe site-ul oficial al PSRM figurează angajamentul de federalizare a R. Moldova.

Dar la întrunirea informală de la Parlament ați discutat despre o ședință recentă organizată la Comrat de către bașcanul Irina Vlah, în cadrul căreia a fost creat un comitet responsabil de organizarea, pe 13 iunie curent, a celui de-al cincilea „congres internațional al găgăuzilor”?

Nu, acest lucru nu ține de competența noastră. Eu știu că, pe 5 – 7 mai 2017, la Comrat a avut loc Congresul mondial al găgăuzilor. Ce-i drept, exact cu aceeași idee sunt organizate congrese mondiale ale găgăuzilor și în Grecia, dar mă rog.

Anul acesta se preconizează organizarea altui congres, dar vreau să vă atrag atenția că, recent, președintele Turciei, Recep Erdogan, a fost la Kiev și a susținut tranșant ideea integrității teritoriale a Ucrainei, în special cu referire la Crimeea.

Pe când, în 2014, în Autonomia Găgăuză se desfășurau mitinguri în susținerea referendumului din Crimeea, cu drapelele Federației Ruse aduse de la Tiraspol.

S-ar părea că găgăuzii noștri ar fi mai mult ruși decât turci…

Nu, stați un pic... În cadrul ședinței informale eu am spus: stimați colegi, din bugetul pentru 2019 au fost alocate 5,744 de milioane de lei pentru dezvoltarea limbii găgăuze. Drept urmare, s-au cumpărat două autobuze pentru două teatre și un utilaj pentru un centru metodologic. Felicitări!

V-am întrebat despre ședința din Găgăuzia, cu participarea lui Ivan Tabunșcik, Ivan Chiocsal, Alexandr Suhodolski etc., pentru că, spun sursele noastre, unii participanți de acolo au propus adoptarea, în cadrul acelui congres, a unui document privind ieșirea Autonomiei din componența R. Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău nu va vota proiectele de legi în varianta dorită de Comrat. Dvs. vedeți vreo problemă în asemenea situație?

Pot să vă povestesc altceva. Pe 2 februarie curent, în incinta Centrului „Maria Marunevici”, a avut loc o masă rotundă dedicată așa-zisei aniversări a șasea a referendumului din 2014 și a fost votată o rezoluție care prevedea un punct: de a propune Adunării Populare de a desfășura un referendum concomitent cu alegerile generale ce vor avea loc în vederea adoptării regulamentului Găgăuziei în calitate de Constituție.

Clar că cei care au fost acolo au simțit, știau în mod absolut perfid că este o chestie absolut ilegală, dar și deputatul Suhodolski, și Irina Vlah, și Vladimir Kîssa au ridicat mâinile cuminciori în cadrul acelei întruniri cu participarea a vreo 30 de oameni care nu aveau nicio putere juridică. Respectiv, neghiob trebuie să fii ca să aștepți această rezoluție publicată, deoarece ei au făcut un răhățel și l-au ascuns după ușă.

În situația în care Igor Dodon este acela care a spus la canalul rusesc „Rossia 24” de la Moscova că „Irina Vlah va fi candidatul nostru”, adică al PSRM, și toată propaganda rusească s-a năpustit asupra unei regiuni cu 26 de sate fără canalizare și, pe 22 martie 2015, Irina Vlah a fost anunțată învingătoare, orb trebuie să fie ca să nu-ți dai seama că este un tandem din doi agenți ruși care duc situația spre federalizarea R. Moldova.

Nu e cazul să uităm că Igor Dodon și Irina Vlah au fost implicași în așa-zisul referendum din 2014 și declar cu toată responsabilitatea că nu era vorba despre vectorul geopolitic, ci de adoptarea Legii cu privire la statutul amânat al Găgăuziei, în perspectiva proclamării, la 28 iunie 2014, a republicii Bugeac, cu participarea localităților din regiunea Odesa populate preponderent de găgăuzi.

Dar am avut grijă, am participat și eu, ca elanul lor să fie temperat, Mihail Formuzal nu știu de ce locuiește în Germania și acest scenariu sângeros de distrugere a statului a fost stopat. Însă în acel scenariu au fost implicați Irina Vlah și Igor Dodon, rămași nepedepsiți.

Cine ar trebui să-i pedepsească?

Eu nu fac parte din arcașii lui Ștefan. Eu sunt cetățean care plătește impozite acestui stat impotent și corupt, în speranța că acest stat va aplica legea.

Deci, nu ar trebui să ne facem mari griji în legătură cu evenimentul din iunie?

Nu, categoric nu. Acesta este un eveniment de PR pentru Irina Vlah. La Comrat, de regulă, atunci când vor să facă vreo boroboață, recurg la formula congreselor mondiale ale găgăzilor.

Vreau să vă atrag atenția că în regiunea Odesa este Iuri Demcioglo, șef adjunct al găgăuzilor de acolo, care strigă în gura mare că nu vor niciun fel de autonomie, respectă ucraineana și limba mamei și nu limba rusă nu este limba lor.

Având în vedere situația actuală, majoritatea din Parlament, acest tandem Dodon-Vlah ghidat din afară, credeți că există șanse să-și ducă planurile la bun sfârșit?

Întrebați-l pe Înalt Preasfinția Sa, sau cum se numește Kirill, când vine cu campanie electorală pentru Dodon…

Noi suntem o ceată de impotenți, lipsiți de demnitate și Rusia își face mendrele, în special ținând cont de faptul că Rusia vrea să creeze un precedent în Moldova, care să fie impus ulterior Ucrainei.

În jurul lui Dodon s-a adunat majoritatea celor corupți. Votarea în Parlament este răspunsul la toate temerile și presupunerile. Deocamdată a avut loc doar prima întrunire de familiarizare reciprocă, eu mi-am permis să formulez niște întrebări tranșante acolo.

Următoarea întrunire urmează să aibă loc pe 18 februarie, cred că atunci vom vorbi cu hârtiile pe masă. În calitate de cetățean al R. Moldova, eu vreau să pun o întrebare fundamentală: pentru ce a fost creată această Autonomie?

Și aveți și un răspuns la această întrebare?

Nu, la această întrebare trebuie să răspundă ei, nu eu, cei din Autonomia Găgăuză. În funcție de conținutul răspunsului pe hârtie, vom decide fie să mergem în direcția perfecționării cadrului juridic, fie să apelăm la Stoianoglo (procurorul general Alexandr Stoianoglo – n.r.).

Problema este că moldovenilor li s-a dat statalitatea și noi ne facem de rușine.

Domnule Oazu Nantoi, vă mulțumim pentru interviu!