INTERVIU // Michaelle Jean: „Moldova este un partener important al Francofoniei”

Perspectivă // „În domeniul economic, Francofonia poate fi un vector de dezvoltare și de creștere economică interesant pentru Republica Moldova”

Suntem în anul aniversărilor: 25 ani de la declararea Independenței, 15 ani de la aderarea la Organizația Mondială a Comerțului și 20 de ani de când suntem membri în Organizația Internațională a Francofoniei (OIF). Anul aniversărilor ne sugerează și anul bilanțurilor pentru fiecare dintre aceste aspecte. În perioada 26-27 mai, doamna Michaelle Jean, Secretar general al OIF, s-a aflat în vizită oficială în țara noastră unde a participat și la manifestările organizate cu ocazia acestui eveniment.

Doamnă Michaelle Jean, prima Dumneavoastră vizită coincide cu cea de-a 20-a aniversare de la aderarea Moldovei la OIF. Care este bilanțul acestor două decenii de apartenență la organizație? Ce face R. Moldova pentru Francofonie? Ce face Francofonia pentru R. Moldova?

Pentru mine, vizita oficială în R. Moldova este nu doar o plăcere, ci și o onoare. R. Moldova este, fără îndoială, un partener important al Francofoniei. Instituțiile țării sunt active în cadrul organizației. Astăzi, în Moldova există șase instituții membre, două organizații asociate cu Agenția Universitară a Francofoniei. Parlamentul este membru în Asambleea Parlamentară a Francofoniei, iar capitala Chișinău se numără printre cele 272 de orașe ale Asociației internaționale a primarilor francofoni.

Bilanțul cooperării este unul pozitiv. De mai mulți ani lucrăm împreună pentru consolidarea cunoștințelor de limbă franceză ale funcționarilor, ale diplomaților și ale profesorilor. OIF a participat și la procesul politic delegând în R. Moldova o misiune de informare și de evaluare a alegerilor legislative din 2014.

Dacă e să privim în viitor, aș spune că, în domeniul economic, Francofonia poate fi un vector de dezvoltare și de creștere economică interesant pentru R. Moldova. Un exemplu este industria textilă și specializarea în domeniul produselor de lux. Unii stiliști din Moldova încep să fie cunoscuți la nivel internațional. Prin intermediul noii Strategii economice pentru Francofonie, R. Moldova poate nu doar să găsească ieșiri spre noi piețe de desfacere, dar să devină și un exemplu de urmat pentru alte țări din spațiul francofon.

Cum se cuantifică, cum este apreciată participarea unei țări membre la realizarea obiectivelor organizației?

Fiecare țară are o contribuție unică și prețioasă la obiectivele stabilite. Ideea nu este de a măsura, ci de a face schimb, de a colabora și de a imagina un viitor împreună. Aceasta este contribuția Moldovei în cadrul OIF și în aceasta rezidă forța organizației, altfel spus, de a completa și de a difuza experiența și expertiza prin intermediul unei limbi comune.

Știm cu toții că o limbă nu este doar un mijloc de comunicare, ea mai vehiculează și valori. Care sunt valorile particulare ale Francofoniei și cum sunt promovate acestea?

Valorile noastre sunt valorile universale: pacea, democrația, dialogul între culturi, promovarea diversității, solidaritatea, justiția, cooperarea – valori fără de care umanitatea nu poate exista. Francofonia promovează aceste valori prin acțiuni pertinente și constructive, care pun în valoare toate experiențele și cunoștințele comune în procesele electorale ori în consolidarea instituțiilor democratice pe care le susținem în spațiul francofon. Să nu uităm și acțiunile în materie de educație, care vor fi regrupate de curând în noul Institut francofon pentru educație și instruire.

Cel mai important vector de promovare a valorilor care ne sunt comune este limba franceză. Ea ne permite să discutăm, să facem schimb de opinii și să acționăm împreună. Prin ea creăm, inventăm, inovăm și prin ea ne putem mobiliza pentru un viitor mai bun.

În R. Moldova putem constata că anglofonii și germanofonii sunt cu mult mai activi decât francofonii, în pofida faptului că R. Moldova este membru în OIF și limba franceză mai este încă limba străină cea mai studiată în școli și licee. Cum explicați că țările francofone, în general, și Franța, în particular, nu sunt mai active?

Francofonia este activă, dar aș dori să precizez că promovarea limbii franceze nu poate și nu trebuie să se facă contra uneia sau altor limbi. Trebuie să continuăm calea noastră cu multă convingere și într-un fel necomplexat, trebuie să încetăm să subapreciem importanța limbii franceze. Astăzi, ea reprezintă o șansă, o oportunitate pentru cei care o cunosc. Limba franceză este a cincea cea mai vorbită în lume, a patra limbă a Internetului, a treia limbă a mediului de afaceri, a doua limbă cea mai studiată din lume și cea care, alături de engleză, este vorbită pe cele cinci continente.

În R. Moldova sunt 83 de mii de francofoni, ceea ce poate să pară modest. Aceasta însă este dovada că țara apreciază limba franceză, valorile Francofoniei și locul pe care-l ocupă spațiul francofon în lume.

Vreau să salut aici inițiativa ambasadorilor din țările francofone acreditați în R. Moldova, care au decis recent de a se reuni într-un „Grup al Ambasadorilor francofoni”. Eu contez mult pe mobilizarea lor în promovarea diverselor inițiative, precum campania „Liberi împreună”, la care aderă mii de tineri francofoni foarte entuziasmați. Această inițiativă oferă posibilitatea de a stabili contacte între tineri de pretutindeni, de a constata atașamentul lor la valorile universale într-un dialog fructuos și chiar de a-i ajuta în inițiativele de afaceri.

Cum poate fi schimbată atitudinea statelor membre în raport cu limba franceză în organizațiile internaționale (pe scena internațională), acolo unde ei preferă deseori engleza în locul francezei? Ce se poate de întreprins pentru a-i încuraja să o respecte și să o folosească? Nu credeți că utilizarea francezei ar trebui să devină o condiție de aderare la OIF?

Utilizarea francezei în organizațiile internaționale este o luptă permanentă. Noi toți suntem responsabili și trebuie să avem grijă ca limba franceză să ocupe locul meritat în marile organizații multilaterale și internaționale.

Eu foarte des spun că nefolosirea unei limbi, oricare ar fi ea, duce la un deficit de participare, deficit de perspective și deci de soluții. Părerea mea este că folosirea francezei pe scena internațională face parte din democrația internațională. Dacă pornim de la ideea că democrația politică presupune un sistem multipartit, atunci democrația internațională promovează multilingvismul.

Madame Jean, merci beaucoup.

Interviu realizat de Margareta Donos