OMS, presată de hantavirus și Ebola, deschide la Geneva Adunarea generală în plină criză și val de retrageri

Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi deschide luni, 18 mai, Adunarea generală anuală, având pe agendă tratatul privind pandemiile şi chestiunea retragerii Statelor Unite ale Americii şi a Argentinei, în timp ce lumea urmăreşte cu îngrijorare focarele de hantavirus şi de Ebola.

Reapariţia recentă a hantavirusului şi a virusului Ebola, care iniţial nu figurau pe ordinea de zi, urmează să fie totuşi abordată în cadrul discuţiilor acestei a 79-a Adunări Generale, ce se desfăşoară la Geneva până sâmbătă.

Va fi, după cum afirmă diplomaţii, „interesant de văzut” în ce mod hantavirusul „va fi folosit mai ales de OMS pentru a exercita presiune” asupra statelor care intenţionează să părăsească organizaţia, în încercarea de a le convinge să rămână, a declarat recent, sub anonimat, un diplomat.

Adunarea Mondială a Sănătăţii (AMS) are loc după un an dificil pentru OMS. Crizele succesive şi tensiunile politice au obligat instituţia să opereze reduceri de buget şi de personal.

„Situaţia s-a stabilizat şi mergem mai departe”, declara la sfârşitul lunii aprilie directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Situaţia se menţine fragilă, dar au reuşit să mobilizeze cea mai mare parte a fondurilor” necesare pentru următorii doi ani, a subliniat Surie Moon, codirectoare a Centrului pentru Sănătate Globală din cadrul Institutului Universitar de Studii Internaţionale din Geneva.

Potrivit acesteia, criza asociată hantavirusului arată foarte clar „motivul pentru care lumea are nevoie de o OMS eficientă, demnă de încredere, imparţială şi dotată cu o finanţare sigură”.

Cu toate acestea, persistă numeroase divergenţe. În special pe teme geopolitice şi sociale, care alimentează polarizarea între statele membre. Aceste tensiuni au blocat, la începutul lunii mai, un capitol cheie din tratatul privind pandemiile, iar negocierile ar putea fi prelungite cu încă un an în cursul acestei săptămâni.

În ianuarie, consiliul executiv al OMS nu a luat nicio decizie privind cererea de retragere a SUA, ţară care nu este la zi cu plata contribuţiilor obligatorii către organizaţie, condiţie indispensabilă pentru o retragere formală.

„Se poate presupune că nici în această săptămână nu va fi luată nicio decizie cu privire la Statele Unite”, a declarat o altă sursă diplomatică.

Mai mulţi observatori consideră că o atenţie sporită acordată acestui subiect nu ar folosi intereselor niciuneia dintre părţi. Prin urmare, nu este prevăzută nicio rezoluţie care să decidă soarta Statelor Unite, deşi acestea consideră că au părăsit OMS încă din luna ianuarie a acestui an.

Statele membre vor trebui însă să se pronunţe asupra cererii de retragere a Argentinei. Această ţară a depus o rezoluţie în acest sens şi este susţinută de Israel.

Adunarea generală are loc pe fundalul procesului de alegere a viitorului şef al OMS, demarat în aprilie şi aflat în plină desfăşurare. Până acum, niciun candidat nu şi-a anunţat oficial intenţia de a intra în cursă. Totuşi, este posibil ca unele candidaturi să fie anunţate în această săptămână, înainte de expirarea termenului-limită pentru depunere, la 24 septembrie.

De asemenea, se aşteaptă ca mai multe rezoluţii sensibile, mai ales cele referitoare la Ucraina, la teritoriile palestiniene şi la Iran, să provoace dezbateri intense între delegaţii.

Alegerea noilor membri ai Consiliului Executiv al OMS ar putea genera, la rândul ei, o confruntare politică între Regatul Unit şi Rusia.

Reforma „arhitecturii sănătăţii globale” se va afla, de asemenea, în centrul discuţiilor. Este vorba despre un sector extrem de fragmentat, în care funcţionează numeroase organizaţii ce nu colaborează întotdeauna eficient, iar statele membre vor trebui să se pronunţe asupra instituirii unui proces formal de reorganizare.

„Printre aspectele care trebuie analizate se numără repartizarea responsabilităţilor între nivelurile mondiale, regionale şi naţionale”, pentru a evita „suprapunerile”, a explicat Helen Clark, care coprezidează grupul de experţi independenţi pentru pregătirea şi răspunsul la pandemii.

„Această criză pe care o traversăm în prezent, odată cu plecarea unor actori importanti, permite, de asemenea, unei organizaţii precum OMS să-şi reevalueze strategia împreună cu membrii săi”, a declarat ministrul canadian al Sănătăţii, Marjorie Michel, într-un interviu.

„Trebuie neapărat să adoptăm noi moduri de a acţiona, noi moduri de a gândi, noi moduri de a ne organiza şi să profităm de pe urma expertizei fiecăruia”, a continuat ea.

Este esenţial, totodată, să se evite ca anumite subiecte considerate controversate, mai ales după revenirea lui Donald Trump, să fie sacrificate într-un context de reducere a ajutorului internaţional. Obiectivul este „de a asigura o mai bună coordonare a actorilor din domeniul sanitar, astfel încât să nu existe activităţi sau populaţii neglijate”, a subliniat o altă sursă diplomatică.

În cadrul procesului de stabilire a priorităţilor, OMS deja a „redus unele dintre activităţile sale, în special în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive”, a precizat Thiru Balasubramaniam, de la ONG-ul american Knowledge Ecology International (KEI).