România poate urca la nivelul Poloniei dacă transformă industria IT prin inovare și produse proprii

România ar putea înregistra o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de până la 40 de miliarde de euro, peste 295.000 de locuri de muncă indirecte şi aproximativ 88 de miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung, dacă va accelera tranziţia industriei IT către inovare, dezvoltarea de produse proprii şi consolidarea proprietăţii intelectuale, arată datele incluse în cel mai recent studiu realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Aceste estimări plasează România la un nivel comparabil cu Polonia. Chiar şi într-un scenariu mai conservator, apropiat de evoluţia sectorului IT din Cehia, industria IT autohtonă ar putea adăuga circa şase miliarde de euro la PIB şi ar putea crea peste 45.000 de locuri de muncă indirecte.

Conform studiului "Stimularea tranziţiei spre inovaţie în industria IT&C din România", elaborat de Implement Consulting Group pentru ANIS şi lansat în deschiderea ediţiei din acest an a ANIS International Summit de la Bucureşti, în prezent industria IT generează aproximativ 8% din valoarea adăugată la nivel naţional. De asemenea, produce anual circa 24 de miliarde de euro cifră de afaceri, iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul segmentului de servicii.

Specialiştii consideră că, în absenţa accelerării investiţiilor în inovare şi produse proprii, ritmul de creştere al industriei riscă să încetinească semnificativ. Astfel, de la un avans de aproximativ 17% pe an în perioada 2021-2023, acesta ar putea coborî la doar 2% anual, pe fondul reducerii marjelor de profit, al deficitului de competenţe şi al competiţiei regionale, toate acestea în contextul global al adopţiei rapide a Inteligenţei Artificiale (AI).

Rezultatele cercetării arată că investiţiile private în cercetare şi dezvoltare (R&D) se menţin în jurul nivelului de 0,3% din PIB, ceea ce plasează România printre statele cu cele mai reduse alocări din Uniunea Europeană. Accesul la finanţare pentru prototipuri şi pentru validare timpurie este limitat. În plus, dezvoltarea şi protejarea proprietăţii intelectuale rămân lente şi greu de scalat. Colaborarea dintre corporaţii, start-up-uri şi mediul academic este încă sub nivelul altor economii din Europa Centrală şi de Est (ECE), în timp ce adopţia digitală în IMM-uri continuă să fie sub media europeană.

"Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală şi companii care scalează global. Datele evidenţiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziţie există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil şi funcţional pentru inovare, de la mecanisme fiscale şi finanţare pentru R&D până la reglementări mai agile şi colaborare reală între industrie, administraţie şi mediul academic", explică Corina Vasile, directoare executivă a ANIS.

Studiul include şi o foaie de parcurs etapizată, construită pe baza unor exemple provenite din economii comparabile, care indică paşii necesari pentru această tranziţie.

Într-o primă etapă, accentul ar putea fi pus pe stimularea dezvoltării de produse şi proprietate intelectuală. Acest lucru s-ar putea realiza prin granturi de tip "proof-of-concept", mecanisme accelerate de protejare a IP, crearea unei infrastructuri comune pentru AI şi Internet of Things (IoT), precum şi prin instrumente fiscale mai accesibile pentru activităţile de R&D.

În etapa a doua, prioritatea ar putea deveni scalarea şi creşterea competitivităţii internaţionale. Aceasta ar presupune extinderea accesului la capital de creştere, stimularea cererii de inovare prin achiziţii publice orientate spre tehnologie şi consolidarea poziţiei României ca hub regional de inovare.

Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii este organizaţia reprezentativă a industriei de IT din România, reunind peste 130 de companii-membre.