INTERVIU // Cristian Tudor Popescu: „Votul uninominal din România a adus în Parlament personaje DUBIOASE. De aceea s-a renunțat”

Sistemul electoral uninominal a funcționat în România timp de câțiva ani, începând cu 2008, după care s-a revenit la cel pe liste de partid.

Analistul politic de la București, Cristian Tudor Popescu, susține că sistemul uninominal a adus în Parlamentul de peste Prut personaje dubioase, care vânau imunitatea pe care le-o garanta fotoliul de deputat, era un sistem greoi „care ducea la aberații” și de aceea s-a renunțat.

Cristian Tudor Popescu afirmă, într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL, că sistemul uninominal nu va aduce o îmbunătățire a situației politice, sociale și morale în R. Moldova și spune de unde poate veni adevărata schimbare în republică.

Dle Cristian Tudor Popescu, principalul partid de la guvernare din R. Moldova optează pentru schimbarea actualului sistemul electoral pe liste de partid în unul uninominal. România a avut un asemenea sistem electoral, dar a renunțat. De ce?

La un moment dat, votul uninominal în România a părut o soluție pentru reformarea clasei politice. Chiar o soluție miraculoasă. Dar nu s-a dovedit așa, pentru că niciun sistem de vot nu poate să înlocuiască, să îmbunătățească sistemul de valori dintr-o țară. Votul uninominal a adus în față, în Parlament personaje cât se poate de dubioase, care sunt rezultatul sistemului educațional și al celui de valori alterat din România.

Votul se dă după vârsta de 18 ani de către cetățean. Până la vârsta aceea, el se formează ca om de societate acasă, la școală și în cercurile pe care le frecventează. Sistemul de valori pe care îl capătă până la vârsta exercitării votului este cel care îi va determina opțiunea pe care o introduce în urnă.

Așa că niciun sistem de vor nu poate evita principiul din informatică, din tehnica de calcul: gunoi bagi, gunoi iese dintr-un calculator oricât de bun.

Același lucru s-a întâmplat și cu sistemul uninominal. Calitatea persoanelor care au candidat fiind la fel de joasă, practic sistemul nu a putut să se îmbunătățească, să opereze o selecție pozitivă în masa de candidați. De aceea s-a renunțat la acest sistem uninominal, care era uninominal mixt complicat și care ducea la aberații. Persoane aflate pe locul al treilea după numărul de voturi ajungeau să intre în Parlament, iar altele care câștigau într-un județ, având în vedere distribuția partidului pe țară, nu intrau.

România a revenit, după câțiva ani, la sistemul de vot pe liste de partid...

Votul pe liste își are și el hibele lui, dar după toate aceste experiențe de vot pe care le-am trăit în cei 27 de ani în România, pot să repet că, indiferent de sistemul de vot, dacă societatea respectivă are un sistem de valori alterat, acesta se va reflecta în urnă, indiferent de mecanismele de vot folosite.

Anunțul privind promovarea acestui sistem electoral uninominal în R. Moldova a venit ieri de la Vladimir Plahotniuc, liderul principalului partid de la guvernare, care a fost imediat criticat de partidele de opoziție care contează la Chișinău. Ce credeți că se urmărește prin schimbarea sistemului de vot din R. Moldova?

Se urmărește promovarea unor personaje de tipul domnului Plahotniuc. Sistemul uninominal favorizează, așa cum am văzut în România, personaje de genul lui Gigi Becali, ca să dau un exemplu asemănător. Afaceriști dubioși care sunt dispuși să investească în campanii electorale personale și care pot să câștige în felul acesta locuri în Parlament.

De ce? În România, în primul rând pentru imunitate, pentru posibilitatea ca, atunci când se declanșează o cerere de urmărire penală sau de reținere din partea procurorilor DNA împotriva lor, să poată beneficia, cum s-a văzut de multe ori, de protecția Parlamentului în fața justiției, de fapt obstrucționarea justiției de către Legislativ, astfel încât să nu poată fi urmărit penal și să ajungă în fața judecătorilor.

CITIȚI și VIDEO // Vladimir Plahotniuc anunță SCHIMBAREA sistemului electoral din R. Moldova: Uninominal cu reprezentanți din partea diasporei

Proiectul privind sistemul electoral nou nu a fost făcut încă public la Chișinău, nu este clar cum vor vota transnistrenii, de exemplu, care nu au permis niciodată deschiderea secțiilor de vot în stânga Nistrului la alegerile din R. Moldova. Cert este că președintele Igor Dodon militează pentru includerea transnistrenilor în procesul electoral din R. Moldova...

E posibil să fi existat niște discuții între președintele Dodon și conducătorii din Transnistria cu care să se fi înțeles, având în vedere că voturile transnistrenilor vor merge clar către prorusul Dodon, să se permită, în premieră, deschiderea secțiilor de vot acolo.

Dle Popescu, pe moment, asemenea sistem electoral uninominal funcționează în SUA, Marea Britanie și Franța, state cu o democrație avansată. Cum credeți, democrația șubredă din R. Moldova ar putea face față unui asemenea sistem astăzi?

Nu. Nu cred că acest sistem de vot uninominal poate aduce o îmbunătățire a situației politice, sociale și, în primul rând, morale în R. Moldova, pentru că despre asta este vorba. Acolo a fost un număr enorm de politicieni, unii dintre ei cu orientare proeuropeană, compromiși din punct de vedere moral în ultimii ani și niciun sistem de vot nu îi poate salva.

Evident, în țările cu o democrație consolidată de decenii și chiar secole, un astfel de sistem uninominal poate să funcționeze mult mai bine decât s-ar putea în R. Moldova.

Nu cred că sistemul uninominal este o soluție, dar nici sistemul pe liste nu va aduce vreo minune în situația R. Moldova. Acolo este nevoie, după părerea mea, de a interveni cu ajutorul justiției în societate pentru a mai asana, curăța cât de cât societatea moldovenească înainte de alegeri.

CITIȚI și Maia Sandu: „Vreți să umpleți Parlamentul cu hoți ca Ilan Șor?”

În condițiile unei justiții capturate, așa cum este catalogată la Chișinău?

E foarte greu de spus. Și în România justiția a fost capturată, cum spuneți Dvs., de politicieni până acum 10-12 ani. Nici nu se punea problema să se atingă magistrații de vreun politician înalt, se dădeau așa-numitele calupuri în serie de neîncepere a urmăririi penale. După aceea, însă, s-a produs, prin presiunea Occidentului. În primul rând, Statele Unite au fost cele care au presat România prin înființarea DNA care a început să funcționeze efectiv și nu de ochii lumii, de formă, așa cum funcționa Parchetul Național Anticorupție până 2004 - 2005.

A fost rezultatul unui interes al Occidentului, al SUA, geostrategic, în legătură cu România și de aceea au presat această încercare de curățare a societății românești de corupție, care este un factor de risc strategic.

Inițierea luptei anticorupție din România, cu rezultatele ei câte au fost, nu se datorează unor politicieni români.

De ce Occidentul nu acționează în același fel în ce privește și R. Moldova? Din contra, finanțările externe au fost deblocate, reformele Guvernului actual sunt lăudate...

Din cauza prezenței mult prea apăsătoare a Federației Ruse în R. Moldova. E vorba de ecuația complicată de putere geostrategică, militară dintre SUA, Europa și Rusia.

România este în NATO, în UE, e ptractic granița de est a NATO, în vreme ce R. Moldova nu aparține acestor structuri. Influența rusească, odată cu ultimele alegeri, a crescut enorm în R. Moldova și, de aceea, astfel de schimbări încă nu sunt considerate necesare.

Îmi pare rău s-o spun, dar R. Moldova nu reprezintă în momentul de față un punct strategic pentru SUA. E considerată a fi în sfera de influență a Rusiei.

Există voci în stânga Prutului care afirmă că unirea R. Moldova cu România o va salva pe prima de toate problemele. Este posibilă, în opinia Dvs., unirea celor două state românești acum?

Nu se poate. Am mai spus că nu poți să unești două sărăcii. Pentru a se face unirea adevărată, e bine ca R. Moldova să nu fie sora mai mică, mai săracă și mai urâtă, o Cenușăreasă în această unire cu România. Pentru că la București așa este privită. Nu e vorba de o unire, ci de un soi de luare sub protecție a R. Moldova de către România.

În opinia mea, o unire adevărată, una rezistentă în timp se poate produce numai după ce R. Moldova își ridică nivelul politic, social, economic, dar mai ales cel moral, care în momentul de față este grav compromis. Și asta moldovenii nu o pot face decât prin forțele lor. Nu poate s-o facă Bucureștiul, nu poate s-o facă România care are, la rândul ei, mari probleme în clipa de față, dacă vă uitați ce se întâmplă la București cu încercările guvernării de a destructura și a distruge lupta anticorupție.

Unirea nu poate să se întâmple cu adevărat decât atunci când ne vom afla pe propriile noastre picoare. Atât România, cât și R. Moldova.

Dle Popescu, vă mulțimim pentru interviu!