INTERVIU // Ana Guțu: „Era mult mai productiv dacă toate partidele unioniste s-ar fi regăsit într-o singură structură politică, de dorit un singur partid unionist”

O societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată de propaganda rusească, nu poate să genereze politicieni responsabili și integri, este convinsă doctorul în filologie romanică Ana Guțu, care va candida la alegerile parlamentare din 11 iulie curent pe lista Partidului Unității Naționale (PUN).

„Nu poți construi o țară așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul „edificării națiunii civice moldovenești”, fărămemorie, fără istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova”, declară Ana Guțu într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL.

Când va depune PUN actele la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înscris în cursa electorală și cum comentează Ana Guțu conflictul deschis dintre PUN și AUR, cei doi poli unioniști din R. Moldova, aflați în interviul de mai jos.

Dnă Ana Guțu, campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent este în plină desfășurare. Avem deja nouă concurenți electorali care au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a participa în cursa electorală. Au apărut și „dezvăluiri”, și scandaluri, și spoileri, ca de obicei. Dvs. cum ați caracteriza actuala stare de lucruri din politica moldovenească?

Politica din Republica Moldova a evoluat puțin de la 1991 încoace, exact atât cât a permis evoluția noilor tehnologii informaționale – obiectivele și mijloacele au rămas aceleași: utilizarea manipulării în scopul obținerii unui scor electoral major, coruperea alegătorilor, minciuna ca armă infailibilă în atingerea vârfului puterii pentru putere. Într-un stat cu trecut imperial și sovietic, sărac din punct de vedere material și spiritual, este ușor să aplici aceste artificii electorale.

Republica Moldova nu are un trecut istoric glorios ca să se ralieze la vechile democrații europene. Republica Moldova nu are o istorie a valorilor democratice, a statului de drept – toate aceste principii esențiale ale libertăților și drepturilor umane au fost preluate „de-a gata” din experiența civilizatoare a vechiului continent. Sarcina Republicii Moldova era să le aplice corect.

Uite că istoria bate politica: nu poate o societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată profund de propaganda rusească, să genereze politicieni responsabili șiintegri. Diferitele abuzuri, hoții, violări ale Constituției continuă și după 30 de ani de independență.

La fiecare ciclu politic, când are loc schimbarea puterii, tot ne pare că e ultima luptă, cea mai importantă, decisivă, după care vom intra în normalitate. Dar, din păcate, aceste speranțe sunt niște iluzii deșarte.

Nu poți construi „o țară” așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație. Niciun basm de tipul „edificării națiunii civice moldovenești”, fărămemorie, fără istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova.

Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic, că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova -va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru.

Dvs. aveți experiență în Parlamentul de la Chișinău și în Guvernul României, iar din ultimele declarații publice ale Dvs. reiese că veți candida la alegerile din 11 iulie curent pe lista electorală a Partidului Unității Naționale. Ce vă motivează să vă implicați din nou în politica de pe Bâc?

Motivația de a participa în luptele electorale este de sorginte intelectuală și nu politică, în înțelesul „politicii de pe Bâc”. Istoria valorilor și libertăților democratice de pe vechiul continent a fost marcată mai cu seamă de numele sonore ale celor mai de vază intelectuali – Victor Hugo a fost nu doar un mare scriitor al Franței, ci și un politician talentat, care a pledat împotriva pedepsei cu moartea prin ghilotinare și a multor valori republicane, François-René de Chateaubriand scriitor, mare intelectual al Franței din secolul XIX, s-a implicat în politică, a pledat printre altele pentru libertatea presei, fiind acuzat într-un proces judicair răsunător, Nicolae Iorga, cel mai prolific istoric al României, autor a 12 000 de volume și circa 140 000 de scrieri, a marcat profund politicul interbelic românesc.

Toate aceste exemple, și multe altele, ne arată că intelectualii s-au zbuciumat de-a lungul secolelor pentru a transforma lumea spre bine, pentru a le oferi oamenilor, concetățenilor lor o viață mai justă, mai bună. Desigur, intelectualii sunt romantici – ei nu au scopuri materiale, meschine, sunt onești, integri și putem observa că, deseori, sunt fentați în politică de „adevărații politicieni” – intriganți și șmecheri.

Consider că, dacă mai mulți intelectuali și-ar asuma militantismul politic, am putea depăși mai ușor crizele și obstacolele în procesul edificării unei societăți moderne, civilizate.

Când va depune PUN actele pentru a fi înscris în cursa electorală și care va fi oferta acestui partid pentru alegătorul din R. Moldova care va ieși la urne pe 11 iulie?

PUN se va prezenta la CEC foarte curând, iar oferta electorală ține de un Plan de urgență pentru redresarea Republicii Moldova după pandemia Covid-19 și un Proiect de reunificare a Republicii Moldova cu România, văzut ca un proces de acțiuni și politici publice asumate la nivel de guvernare, printre ele: campanie de vaccinare împreună cu România, modernizarea și ajustarea sistemului medical la cel românesc, construirea a trei spitale regionale sud, centru și nord, conectate la sistemul medical din România, cu echipe mixte de medici; obținerea independenței energetice a Republicii Moldova prin conectarea la resursele de gaze naturale și energie electrică la rețelele din România (punerea imediată în funcțiune a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și lansarea conexiunilor de energie electrică Bălți-Suceava și Isaccea – Vulcănești);conectarea la proiectele de digitalizare instituțională și sectorială din România; construcția hub-urilor de prelucrare a produselor agricole în zona frontalieră pe Prut: sud, centru și nord, pentru a asigura piață de desfacere a prodiselor agricole din Republica Moldova în spațiul românesc și european; reforma teritorial-administrativă prin revenirea la județe și descentralizarea serviciilor în ebneficiul cetățenilor la nivel de primării; reformarea sistemului justiției în vederea accelerării proceselor de judecare a dosarelor de mare corupție princonectarea CNA-ului din Republica Moldova la DNA-ul din România, armonizarea instituțională și atragerea cadrelor anti-corupție din România în sistemul instituțional omolog din Republica Moldova; crearea în arcul guvernmental a Ministerului pentru Relația cu România, care se va ocupa de proiectele de finanțare oferite de România Republicii Moldova, de procesul de armonizare instituțională, comunicațională, legislativă, teritorial-administrativă,economică, socială etc. a Republicii Moldova cu România.

Decizia de a merge separat la alegeri este bătută în cuie?

A rămas puțin timp pentru a mai putea reuși ceva, cu atât mai mult că tentativele de a unifica cei doi poli unioniști au suferit eșec.

De ce au eșuat negocierile cu AUR în vederea participării în comun la alegerile parlamentar pentru a oferi cetățenilor R. Moldova o singură opțiune unionistă în buletinele de vot? Acest lucru e în interesul curentului unionist din R. Moldova?

Consider că era mult mai productiv dacă toate partidele unioniste s-ar fi regăsit într-o singură structură politică, de dorit un singur partid unionist. Știm cu toții că această opțiune a fost lansată și susținută de Traian Băsescu, unicul politician din România care a venit sincer să promoveze dezideratul Unirii aici în Republica Moldova.

Din păcate, acest „zbor” a fost frânt de o manieră absolut brutală de ex-peședintele Igor Dodon în complicitate cu Plahotniuc, primul retrăgându-i lui Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova. Cred că, dacă nu se întâmpla acest lucru, peisajul politic actual din Republica Moldova ar fi arătat altfel.

Liderii politici care marchează istoria națiunilor nu se nasc atât de des. În preajma centenarului Unirii din 2018, am avut șansa să generăm aici, în Republica Moldova, o victorie politică incontestabilă a forțelor românești. Dar nu a fost să fie. Traian Băsescu a fost umilit de „pudelul lui Putin”, iar cetățenia Republicii Moldova nu i-a mai fost restabilită nici până astăzi – Băsescu fiind președintele României care a fondat Autoritatea Națională pentru Cetățenie. După retragerea lui Traian Băsescu din peisajul politic din Republica Moldova, nu au mai existat lideri capabili să-i adune pe unioniști la masa de negocieri.

Reprezentanții AUR au venit la sediul PUN „să negocieze”, dar cu o singură opțiune: candidații PUN să meargă pe lista AUR. PUN a respins această opțiune, propunând un bloc electoral din mai multe partide unioniste cu o denumire neutră. Propunerea nu a fost acceptată.

De altfel, un lider AUR a fost foarte explicit la prima sa vizită la sediul PUN – AUR este împotriva UE, împotriva NATO, nu-și dorește să participe la guvernare și are un singur scop – să ajungă în Parlamentul Republicii Moldova, să stea în opoziție „împotriva tuturor”, să aibă un grup parlamentar AUR ca în Parlamentul României, atât.

PUN nu a acceptat o astfel de abordare, deoarece PUN este un partid unionist, proeuropean, pro-NATO, ancorat în valorile libertăților și drepturilor fundamentale ale omului.

Dnă Guțu, Dvs. ce aveți de spus despre ultimele „păruieli” publice între AUR și PUN? Are dreptate editorialistul nostru Nicolae Negru când spune: „Luptele politice de peste Prut, dușmăniile, resentimentele între partidele de la București le vedem reproduse la Chișinău. De ce s-ar mai implica Moscova să ne dezbine, dacă lucrul acesta îl facem cu succes noi înșine”?

PUN nu s-a angajat în niciun fel de păruieli, dimpotrivă, unele instituții media politizate atacă PUN, echipa PUN și asta nu le face față.

Până la urmă, democrația înseamnă pluralism – fiecare cetățean este în drept să evalueze prestația echipelor politicie și să aleagă acea echipă care îi exprimă încredere.

Alegerile sunt despre competiție, mult discernământ și informare corectă.

Care sunt scenariile pe care le luați în calcul la partid – câți deputați sperați să aveți în Parlament, cu cine veți face alianțe postelectorale, există riscul ca PUN să nu prindă pragul electoral etc.?

PUN va participa pentru prima dată la alegeri parlamentare cu o echipă de oameni integri, buni profesioniști, ne vom strădui să obținem un scor onorabil, ne propunem să fim parteneri într-o guvernare exclusiv prooccidentală, pentru a asigura tuturor Republicii Moldova o perspectivăde viață prosperă, cu un sistem de sănătate modern, cu educație calitativă pentru toți, cu securitate socială și economică decentă.

Și trebuie să știm că o astfel de guvernare este posibilă doar cu sprijinul României, Țara pe care o dorim reîntregită și respectată.

Ce ar însemna pentru R. Moldova, în opinia Dvs., lipsa unei voci unioniste pronunțate în Parlamentul de la Chișinău?

Această voce unionistă nu va lipsi niciodată, oricât de mult și-o doresc unii pretinși influenceri, politicieni, ziariști, deoarece masa critică a votanților unioniști în Republica Moldova este pe cale de a depăși 50%.

Acum ne rămâne un singur obiectiv – să-i convingem pe toți votanții unioniști să voteze pentru Partidul Unității Naționale, cu o echipă de buni români, profesioniști de pe ambele maluri ale Prutului. Împreunăfacem Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Dnă Ana Guțu, vă mulțumim pentru interviu!