INTANGIBILII // Veniturile directorilor de întreprinderi de stat rămân neschimbate

Criticate în Parlament și Guvern, modificate prin hotărâri de Guvern și legi, salariile directorilor de întreprinderi de stat, societăți pe acțiuni cu capital majoritar de stat și agenții naționale rămân neschimbate, de sute de mii de lei, iar în unele cazuri de peste jumătate de milion de lei și chiar de un milion. După ce legea a stabilit că salariile acestor conducători nu pot fi mai mari de cinci salarii medii ale angajaților instituției pe care o conduc, aceștia au recurs la indemnizații, premii, sporuri, ajutoare materiale, pentru a-și face același venit lunar cu multe zerouri. Amintim că Ziarul NAȚIONAL a scris și anterior despre salariile fabuloase ale directorilor întreprinderilor de stat.

Schimbări de formă

În urmă cu doi ani, Parlamentul a adoptat o lege prin care a stabilit că salariul de bază al acestor conducători nu va putea depăși mărimea întreită a salariului mediu pe unitate, iar premiile nu vor putea fi mai mari de șase salarii lunare de funcție. Mărimea premiilor urma să fie stabilită în funcție de rezultatele financiare înregistrate de companie.

După adoptarea legii, lucrurile s-au schimbat de formă, dar au rămas aceleași în esență.

800 de mii de lei, din prime și indemnizații

Astfel, spre exemplu, Elena Ciobanu, șefa ÎS „Aeroport Catering”, care a obținut anul trecut un venit de la locul de muncă de 962 de mii de lei, a avut un salariu de funcție de doar 177 de mii de lei pe an sau peste 14,7 mii de lei pe lună. La această sumă se adaugă alte 336 de mii de lei în calitate de premiu pentru indicatorii de performanță, alte 168 de mii de lei în calitate de ajutor material, 177 de mii de lei în calitate de primă unică, 45 de mii de lei pentru deplasări, 36 de mii de lei - spor lunar conform contractului de manager și încă 13 mii de lei - indemnizație pentru concediu anual. Toate acestea, în contextul în care angajații întreprinderii au avut un salariu mediu de 5983 de lei pe lună, iar profitul brut obținut de întreprindere în 2013 a fost de 16 milioane de lei.

Amintim că șefa de la „Aeroport Catering” are cel mai mare salariu dintre toții directorii de întreprinderi de stat.

Îmbogățit prin aceeași schemă

Aceeași este situația și în cazul directorului ÎS „MoldATSA”, Sorin Stati. Salariul său de bază este de doar 74 de mii de lei pe an (6193 de lei pe lună). La acești bani, însă,se mai adaugă 211 mii de lei, premiu pentru performanțele înregistrate de întreprindere, 111 mii - indemnizație pentru concediu, 63 de mii de lei - spor lunar conform contractului de manager, 37 de mii de lei pentru deplasările întreprinse, 109 mii de lei – primă unică și încă vreo 20 de mii de lei cumulați din ajutor material și incapacitate temporară de muncă. Grație acestor suplimente salariale, Stati și-a „împlinit” salariul cu încă 554 de mii de lei. Până și eliberarea din funcție i-a fost „îndulcită” cu o indemnizație de concediere de 205 mii de lei.

Salarii versus pierderi

Salariile directorilor de întreprinderi din sectorul energetic sunt de-a dreptul sfidătoare. În timp ce SA „CET-2” a înregistrat anul trecut pierderi de 19 milioane de lei, șeful centralei, Anatolie Lichii, a avut un salariu de 400 de mii de lei, circa 33 de mii de lei pe lună, față de 6 918 lei cât a fost salariul mediu al subalternilor săi. Menționăm că, pe lângă acești bani, Lichii a beneficiat de încă 80 de mii de lei în calitate de primă unică și ajutor material. Situația este similară și la celelalte CET-uri, dar și la „Moldtranselectrica”.

Astăzi, există încă multe întreprinderi de stat în care conducătorii au salarii de până la zece ori mai mari decât angajații de rând. Este și exemplul șefului de la „Moldaeroservice”, Alexei Rogov, care are un salariu lunar de 21 de mii de lei, în timp ce subalternii săi primesc 2700 de lei pe lună, celui de la „Scutul Energetic”, Andrei Boboc, al cărui salariu lunar ajunge la 13,5 mii de lei, în timp ce angajații de rând ai întreprinderii primesc câte 2650 de lei etc.

O nouă modificare

Pentru că legea adoptată de Parlament nu a reușit să-și facă treaba în contabilitatea întreprinderilor de stat, Guvernul a revenit asupra problemei în aprilie curent, adoptând o hotărâre prin care a dispus ca salariile finale ale acestor directori să nu depășească trei salarii medii pe instituție, iar în cazul unor performanțe deosebite obținute de întreprindere, salariul conducătorului se poate ridica până la cinci salarii medii pe instituție. Deocamdată, spune Gheorghe Sârcu, șeful Direcției politici salariale din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, efectele noilor prevederi nu au cum să se vadă, chiar dacă fiecare minister-fondator de întreprindere de stat a fost obligat ca timp de două luni să revadă contractele de muncă încheiate cu managerii de acolo.

O nouă găselniță

Directorii au găsit deja ac de cojoc și pentru noile prevederi, care de altfel nu vizează și salariile din instituțiile aflate în subordinea Parlamentului (ANRE, ANRECTI, CNFP). „Ni s-a dat peste unghii când am vrut să băgăm aici și agențiile fondate de Parlament”, explică Sârcu.

În loc să își umfle salariile, directorii întreprinderilor și agențiilor fondate de Guvern au descoperit că se pot căpătui din prima unică și ajutorul material. Astfel, Andrei Brunchi, administratorul întreprinderii de stat specializate în executarea lucrărilor de explozie „Inmex”, a luat anul trecut o primă de 82 de mii de lei, iar șeful de la „Servicii Transport Auto”, Vasile Sârbu, și administratorul „Drumuri Ialoveni”, Ștefan Caunov, au obținut câte o primă unică egală cu salariul pentru un an întreg.

Roman Chircă, expert economic:

„Cred că plafonarea salariilor este o abordare greșită. În întreaga lume, managerii de întreprinderi primesc salarii raportate la profitabilitatea instituției. Astfel, un director poate avea salariu în valoare de 2% din profiturile întreprinderii, iar salariul pentru toată echipa managerială nu poate depăși 10% din profitul net al întreprinderii.

În cazul plafonării salariilor, vom ajunge la situația în care vom avea persoane incompetente sau mediocrități la conducerea acestor întreprinderi”.

O reformă tărăgănată

Primul care a încercat să facă ordine în modul în care sunt stabilite salariile directorilor de întreprinderi de stat a fost ex-prim-ministrul Vlad Filat. Acesta a cerut încă în 2010 adoptarea de urgență a unor modificări care ar fi determinat stabilirea unor salarii echitabile pentru acești manageri. Lucru care nu s-a mai întâmplat.

Recent, și premierul Iurie Leancă a cerut să vadă salariile acestor directori, în contextul adoptării unor modificări care vor permite plafonarea veniturilor managerilor de întreprinderi de stat. Cifrele urmau a fi discutate în cadrul unei ședințe a Cabinetului de Miniștri încă acum două luni, dar au tot fost amânate.

Serviciul de presă al Executivului ne-a anunțat că acest lucru se va întâmpla la una dintre ședințele viitoare.