Harta libertății academice: unde se situează Moldova și ce țări conduc sau coboară în clasamentul mondial

Libertatea academică este în declin la scară globală, iar autonomia universitară se erodează vizibil. Din 2015 până în 2025, nivelul libertății academice a scăzut în 50 de țări, în timp ce doar nouă state au înregistrat îmbunătățiri. Un nou clasament bazat pe Indexul Libertății Academice V-Dem 2025, prelucrat de Our World in Data, arată unde universitățile și cercetătorii sunt cel mai puțin și cel mai mult afectați de ingerințe politice și instituționale.

Cehia ocupă primul loc la nivel mondial, cu un scor aproape perfect de 0,98. Este urmată de Estonia (0,97), Belgia (0,95) și Slovenia (0,94). Europa domină partea superioară a clasamentului, dar Chile și Costa Rica surprind prin faptul că depășesc multe dintre cele mai bogate țări ale lumii. În mare parte din America Latină, constituțiile prevăd explicit protecția autonomiei universitare față de controlul politic, ceea ce consolidează libertatea academică.

Printre statele cu scoruri ridicate se numără și Jamaica și Seychelles, care se plasează alături de economii mult mai prospere. Acest lucru sugerează că mecanismele instituționale de protecție și cadrul legal contează, în anumite cazuri, mai mult decât puterea economică sau greutatea geopolitică atunci când este vorba de garantarea libertății academice.

La polul opus, China, Iran, Myanmar și Nicaragua se numără printre cele mai restrictive medii pentru mediul academic. În China, camerele de supraveghere instalate în săli de curs, informatorii din rândul studenților și un control ideologic strict limitează sever activitatea cercetătorilor și a profesorilor. Scorul țării a scăzut cu 40% în ultimul deceniu, ilustrând o degradare accentuată a spațiului de dezbatere universitară.

Statele Unite înregistrează acum un scor de 0,40, cel mai mic dintre țările G7, fiind la un nivel similar cu Bhutan și Thailanda. Deteriorarea libertății academice în SUA s-a accelerat în 2025, când au fost adoptate 20 de măsuri federale îndreptate împotriva autonomiei universitare. Mii de granturi federale de cercetare au fost înghețate sau anulate, iar propunerile de reducere a finanțării cu până la 35%, adică 32 de miliarde de dolari, au amplificat presiunea asupra instituțiilor de învățământ superior.

Spre deosebire de Ungaria, India și Turcia, unde libertatea academică s-a erodat treptat, pe parcursul multor ani, în Statele Unite declinul a avut loc în doar șase ani. Acest ritm rapid demonstrează cât de repede poate fi subminată autonomia universitară atunci când cadrul politic și juridic se schimbă brusc.

India a cunoscut unul dintre cele mai abrupte declinuri ale libertății academice începând cu 2010. Sub conducerea premierului Narendra Modi, manualele școlare au fost revizuite, anumite episoade ale istoriei naționale au fost rescrise, iar cercetătorii care contrazic sau critică narațiunile oficiale au fost supuși unei presiuni tot mai mari și unor intimidări constante.

Protestele recente ale studenților au scos în evidență și mai mult problemele sistemului de învățământ superior din această țară. După anularea în 2026 a examenului de admitere NEET-UG pentru medicina, din cauza unei scurgeri de subiecte, un puternic val de proteste conduse de tineri s-a extins în întreaga Indie. Mișcarea a contribuit, în final, la demisia ministrului Educației, Dharmendra Pradhan, marcând un moment simbolic al nemulțumirii față de direcția în care se îndreaptă educația.

Clasamentul complet al Indexului pentru 2025 include zeci de țări, cu evoluții contrastante. De exemplu, Cehia (0,98, +4%), Estonia (0,97, 0%), Belgia (0,95, -2%) și Slovenia (0,94, -2%) se mențin în vârful ierarhiei. Jamaica are un scor de 0,94 (-1%), iar Honduras ajunge la 0,93 (+4%). Seychelles marchează un progres notabil, cu o creștere de 26%, până la 0,93. Chile și Costa Rica obțin fiecare 0,92, în timp ce Uruguay atinge 0,91, chiar dacă înregistrează un recul de 5% față de 2015.

În Europa Occidentală, Austria, Germania și Danemarca au scoruri de 0,88, dar toate în scădere (între -8% și -9%). Spania ajunge la 0,87, Polonia la 0,86, iar Franța coboară la 0,80, toate cu diminuări importante ale libertății academice în ultimul deceniu. Tarile nordice, considerate mult timp etalon, nu fac excepție: Finlanda are 0,82 (-13%), Norvegia 0,85 (-5%), iar Islanda scade la 0,76 (-17%).

România înregistrează un scor de 0,75, cu un declin de 18% față de 2015, ceea ce reflectă tensiunile și instabilitatea din mediul universitar. Republica Moldova se situează la 0,69, cu un recul de 15%. Grecia ajunge la 0,68 (-21%), iar Regatul Unit coboară până la 0,67, pierzând 28% din punctaj în ultimii zece ani, semn al unei schimbări de climat în universitățile britanice.

În America Latină, Argentina are acum 0,63 (-34%), Mexic 0,71 (-23%), iar Columbia 0,60 (-16%), toate indicând presiuni sporite asupra autonomiei instituțiilor de învățământ superior. În Africa, țări precum Ghana (0,67, -17%), Burkina Faso (0,56, -36%) și Mali (0,28, -67%) ilustrează o degradare pronunțată, adesea pe fondul instabilității politice și al crizelor interne.

Există totuși și evoluții pozitive. Gambia, de exemplu, urcă la 0,82, cu o creștere de 56%. Fiji avansează spectaculos, până la 0,64 (+71%), în timp ce Bangladesh, deși rămâne la un nivel modest de 0,52, înregistrează o creștere impresionantă de 121%. Uzbekistan, pornind de la un nivel foarte scăzut, ajunge la 0,25, cu un salt de 428%, semn al unor reforme punctuale în spațiul academic.

În schimb, unele state au cunoscut prăbușiri de proporții. El Salvador are un scor de 0,17, după o scădere de 80%. Mali ajunge la 0,28, cu un declin de 67%. Belarus coboară la 0,06 (-67%), iar Afganistan, cu 0,09, înregistrează un recul dramatic de 83% după schimbările politice radicale din ultimii ani. Nicaragua și Myanmar se află la coada clasamentului, cu doar 0,02 fiecare și scăderi de peste 90%, indicând aproape dispariția libertății academice.

China, cu un scor de 0,07 (-40%), și Iran, cu 0,06 (-52%), se înscriu în rândul regimurilor unde controlul statului asupra universităților este extrem de strict. Rusia ajunge la 0,18, după o scădere de 53%, iar Turcia la 0,09, cu un declin de 68%, confirmând tendința de îngrădire accelerată a spațiului de cercetare și dezbatere.

Aceste date arată că libertatea academică se poate modifica rapid. Chiar și sistemele universitare cu tradiție îndelungată au suferit transformări bruște într-un singur deceniu, pe măsură ce schimbările politice și juridice au remodelat cadrul învățământului superior. Indexul V-Dem pentru 2025 devine astfel un instrument important pentru a înțelege cum și unde sunt puse sub presiune universitățile și comunitatea științifică la nivel mondial.