Haiducia pe dos la molotoveni

Trustia, elegii politikoase

Ieri am discutat despre fapta caritabilă a unui preot pravoslavnic molotovean al bisericii ruse, care a donat 50 de mii de lei pentru campania electorală a lui Dodon. 50 de mii de lei, trebuie să recunoaștem, nu sunt 50 de mii de dolari sau 50 de mii de euro, e o sumă modestă, e cât pensia a 100 de băbuțe care frecventează biserica în zi de duminică. Dar contează gestul. Dar din dar se face raiul: din puținul pe care îl au, care abia le ajunge pentru lumânări și aghiasmă, pentru pomenirea morților și a viilor, pentru prohoduri, botezuri, cununii și diverse sfințiri, etcetera și viceversa, băbuțele asigură solvabilitatea părintelui, iar acesta, la rândul său, din puținul care se adună (după ce își înalță vila spațioasă și își cumpără mercedesul pe potriva rangului său, firește) contribuie la victoria electorală a unui bun creștin mascul reproducător direct, patriot și statalist, ca Putin. Altfel, putea să câștige o descendentă a Evei, care a nesocotit porunca dumnezeiască, mușcând din mărul cunoașterii binelui și a răului, influențându-l și pe soțul ei naiv, diletant în probleme teologice, Adam.

Totuși acest robinhudism sau haiducie pe dos – a lua bani de la babe și moșnegi pirpirii, pentru a-i dona unui politician burduhos – are și o latură cam ciudată și chiar comică într-un fel pentru o persoană cu o funcție escatolologică, ecalatoare, care nu agreează sexul nereproductiv, de plăcere, și are fobie față de femeile nemăritate. E cum ai predica abstinența, și ai dona vin, coniac și votcă alcoolicilor și prostituatelor.

Acum stau și mă gândesc: de ce oare preotul cu luare și dare de mână nu mai are încredere în puterea lui Dumnezeu și mizează pe puterea lui Dodon?

Al vostru esofor, exorcitor, Ion Buraga