Guvernul Olandei plătește 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru artefactele românești furate din Muzeul Drents

Guvernul olandez a plătit 5,7 milioane de euro în legătură cu furtul important de opere de artă din Muzeul Drents, produs la începutul anului trecut, pe 25 ianuarie. În acest jaf, printre obiectele furate s-a aflat şi Coiful de la Coţofeneşti din România, potrivit unei scrisori trimise către Tweede Kamer din Haga de către ministrul interimar al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei, Gouke Moes (BBB).

Plata a fost efectuată către AON, un broker global de asigurări, a precizat Moes. AON achitase anterior aceeaşi sumă de 5,7 milioane de euro României, după ce a evaluat pierderea pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte furate. Printre aceste piese se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, Coiful de la Coţofeneşti. Artefactele fac parte din patrimoniul românesc şi sunt considerate de o importanţă culturală semnificativă.

În scrisoarea adresată Parlamentului, Moes şi-a exprimat speranţa că obiectele furate vor fi în cele din urmă recuperate. „În ciuda acordului financiar încheiat, evenimentul rămâne o pierdere profundă pentru toţi cei implicaţi în Olanda şi România”, a scris ministrul interimar, subliniind că despăgubirea nu compensează dimensiunea simbolică şi istorică a acestor piese.

Trei bărbaţi din Heerhugowaard – Douglas Chesley W., de 36 de ani, Bernhard Z., de 35 de ani, şi Jan B., de 21 de ani – sunt consideraţi principalii suspecţi şi au fost puşi oficial sub acuzare. Ei rămân în arest şi, până în prezent, au refuzat să dea declaraţii. Cei trei sunt acuzaţi de furt, provocarea unei explozii şi distrugerea muzeului. Alţi patru suspecţi, despre care anchetatorii spun că ar fi avut roluri secundare în furt, au fost eliberaţi din arest, însă rămân în continuare suspecţi în dosar.

Procurorii au arătat că suspecţii ar fi pătruns cu forţa în Muzeul Drents folosind o bombă cu artificii şi baroase. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere prezintă persoane mascate intrând în clădire cu puţin timp înainte de explozie, care a distrus uşa de sticlă şi mai multe vitrine. Anchetatorii susţin că hoţii au exploatat vulnerabilităţile deja cunoscute ale construcţiei vitrinelor muzeului, transformând aceste puncte slabe într-un avantaj decisiv pentru spargere.

Muzeul Drents a refuzat să comenteze suplimentar asupra plăţii efectuate de guvern. „Acest acord era deja cunoscut de noi. Nu dorim să comentăm mai mult”, a declarat un purtător de cuvânt al muzeului. Instituţia rămâne, astfel, rezervată în privinţa detaliilor financiare şi a impactului exact al despăgubirii asupra activităţii sale curente.