Guvernarea subterană a PCRM

Probe // În calitate de președinte al republicii, Vladimir Voronin și-a permis să dea indicații directe premierului, miniștrilor, judecătorilor, procurorului general, acțiuni care nu au fost investigate de procuratură

„Trebuie să adoptați”, „Trebuie să executați”, „Informați-mă”. Indicații de acest fel, scrise de mâna fostului președinte Vladimir Voronin și adresate prim-ministrului, președintelui Academiei de Științe, procurorului general, președintelui Curții Supreme de Justiție, se găsesc cu sutele în instituțiile de stat. O parte din documente, Guvernul le-a desecretizat încă în anul 2010, atunci când a creat și o Comisie specială pentru protecția secretului de stat. Deși experții afirmă că indicațiile lui Voronin trădează abateri grave de la prevederile constituționale, Procuratura Generală nu a inițiat nicio cauză penală pe acest fapt.Astăzi, acest lucru ar fi imposibil, din cauza depășirii termenului de prescripție.

Voronin, violatorul Constituției?

Faptul că fostul președinte Vladimir Voronin a condus cu mână de fier toate instituțiile de stat pe timpul guvernării comuniste este știut de mult timp. Probele însă au fost făcute publice în anul 2010, când comisia interdepartamentală pentru protecția secretului de stat din cadrul Guvernului a desecretizat și a publicat pe site-ul său câteva zeci de acte de corespondență care trădează apucăturile totalitare ale lui Voronin. Săptămâna trecută, deputatulliberal-reformator Valeriu Saharneanu a cerut, în Parlament, Procuraturii Generale să îl informeze dacă s-a autosesizat în privința acestor cazuri de uzurpare a puterii în stat de pe timpul guvernării comuniste. „Aceste cifre arată că Voronin a fost principalul violator al Constituției și nu apărător”, a punctat Saharneanu.

Banii americani și apa-n piuă

„Foaie verde”!? Americanii au grijă de ei, pe noi pur și simplu ne folosesc și încă ne critică!!!”, „Dl Tarlev, nu bateți apa în chiu! Ce nu-i clar?”, le scria în decembrie 2007 Vladimir Voronin prim-ministrului Vasile Tarlev, președintelui Parlamentului Marian Lupu și procurorului general Valeriu Balaban. Acesta era răspunsul lui Voronin la rugămintea lui Tarlev de a accepta ca Guvernul să continue eforturile de elaborare a propunerii de țară pentru implementarea cu succes a Proiectului Preliminar de Țară care va permite R. Moldova să beneficieze de fonduri depline ale Corporației Provocările Mileniului. Bani care urmau a fi alocați R. Moldova pentru proiecte în domeniul reabilitării drumurilor, eficientizarea sectorului termoenergetic și în domeniul irigării. Nemulțumirea lui Voronin ținea însă de faptul că o parte dintre banii care urmau a fi acordați de Guvernul SUA prin aceste proiecte trebuiau cheltuiți pentru consultanța oferită de experții străini și cei din ONG-uri.

Potrivit unor date neoficiale, la Guvern ar exista peste 5500 de indicații de acest fel, date de Voronin.

Indicații pentru judecători

Documente secretizate, cu indicații de la Președinție, există și la Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, Voronin nu o singură dată și-a permis să dea indicații judecătorilor despre ce decizii ar trebui luate în dosarele pe care le examinau. La 14 decembrie 2007, într-o notă semnată de Voronin, i se indică președintelui Curții Supreme de Justiție Ion Muruianu „să anuleze și să interzică categoric construcția” unui hotel în preajma Serviciului de Informații și Securitate. Curtea Supremă de Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii trebuiau „să monitorizeze procesul examinării obiective a cauzei” și „corectitudinea acțiunilor judecătorilor la examinarea anterioară a acestor cauze”. În scurt timp, problema a fost „rezolvată” în sensul solicitat de Voronin.

În aceeași manieră a fost soluționată de către judecători și o altă solicitare venită de la Președinție privindpreluarea controlului statului asupra Carierei de Pietriș și Granit din Soroca.

La 8 iunie 2007, președintele republicii îi scrie prim-ministrului: „Dl Tarlev, de preluat conducerea Carierului de către Stat. Convocați-i pe cei care au atitudine și soluționați în mod legal problemele. Și mă informați”. Peste doar o lună, Curtea Supremă de Justiție a adoptat o hotărâre de anulare a tranzacției de privatizare a pachetului de acțiuni al statului în această Carieră. Republica Moldova a pierdut la CEDO dosarul privind preluarea de către stat a pachetului de acţiuni.

„Mi se creau probleme”

Președintele ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, Dumitru Visternicean, tot el judecător la CSJ, își amintește că a avut parte și el de presiuni din partea lui Voronin. „Indicații directe nu mi-a dat. Pentru aceasta exista Ion Muruianu, președintele CSJ. Mie, însă, mi se creau probleme, se puneau presiuni, mi s-a deschis și un dosar penal. Cele mai mari presiuni le-am avut înainte de adopta o hotărâre prin care am obligat SIS-ul să ofere niște informații”, a declarat Visternicean pentru Ziarul NAȚIONAL. Întrebat dacă în arhiva CSM se păstrează documentele cu indicațiile lui Voronin, președintele instituției ne-a declarat că cea mai mare parte din actele din arhivă au fost transmise Arhivei de stat, iar din foștii angajați de la arhiva CSM nu a mai rămas nimeni.

Termenul de prescripție e depășit

Chiar dacă la momentul desecretizării acestor documente, comisia guvernamentală pentru păstrarea secretului de stat a cerut sesizarea Procuraturii Generale și a Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției privind legalitatea indicațiilor pe care le conțin, până la acest moment niciuna dintre aceste instituții nu a anunțat despre pornirea unor investigații.

Procuratura Generală nu a răspuns deocamdată la solicitarea Ziarului NAȚIONAL despre acțiunile întreprinse în privința documentelor desecretizate.

Doctorul în drept constituțional Nicolae Osmochescu susține însă că acum, chiar dacă ar exista voință, Procuratura Generală nu mai poate face nimic, din cauza expirării termenului de prescripție.

„Aceste documente desecretizate sunt probe directe ale amestecului lui Voronin în executarea justiției și depășirea atribuțiilor de serviciu de către fostul președinte. Dar a trecut prea mult timp pentru a-l putea trage la răspundere pentru aceste încălcări. Acum, putem vorbi doar despre o condamnare morală”, a menționat constituționalistul.