Gustul amar al banilor lungi

Migrație: Rusia și Ucraina sunt țările în care sunt înregistrate cele mai multe cazuri de exploatare prin muncă a moldovenilor

Tot mai multe cazuri de trafic de ființe umane în scopul exploatării muncii forțate a bărbaților peste hotare se înregistrează în R. Moldova. În topul țărilor unde ajung cei mai mulți bărbați traficați sunt Federația Rusă și Ucraina. Deși țara noastră luptă de ani buni cu această problemă, fenomenul persistă. Mai mult, experții menționează că acesta va rămâne în continuare o problemă acută, deoarece, pentru moldoveni, a fi traficat este egal cu a fi amăgit. Și, decât să umble prin instanțe ca să-și scoată bucățica, mai bine schimbă locul de muncă.

Actele sechestrate și cazați în depozit

Un grup din cinci persoane, locuitori ai unei localităţi din sudul Moldovei, a primit o propunere avantajoasă de muncă – lucrări de reparație într-un depozit al unei întreprinderi dintr-o localitate din regiunea Moscovei, Rusia. Oferta a venit de la un consătean, care zicea că îl cunoaşte pe proprietarul întreprinderii. Propunerea li s-a părut avantajoasă, în special pentru situaţia în care se aflau - erau şomeri şi căutau mijloace de supravieţuire pentru familiile lor.

Cheltuielile de drum au fost acoperite de aşa-zisul angajator. Au plecat cu autobuzul de rută. Ajunşi în Moscova, au aflat că traseul se schimbase. Trebuiau să zboare până la Vladivostok. Ajunși la destinaţie, au fost cazaţi chiar în depozitul în care lucrau. Actele de identitate le-au fost luate de angajator sub pretextul perfectării contractelor de muncă şi nu le-au mai fost restituite.

Depozitul era păzit de oamenii angajatorului, aşa încât nimeni nu putea pleca fără permisiunea acestora. Erau hrăniţi de două ori pe zi, masa li se aducea tot la locul de muncă, doar că mâncarea era de calitate proastă.

După o lună de muncă intensă, lucrătorii au cerut salariul făgăduit, dar li s-a propus să mai aştepte două săptămâni. Nu s-au încumetat să părăsească locul de muncă, căci ştiau că familiile lor au nevoie de bani, sperând că, până la urmă, vor fi remuneraţi.

Însă nici peste două săptămâni nu au primit banii promişi. Lucrătorii care au încercat să se revolte au fost bătuţi, astfel băgând frica și în ceilalţi. Angajatorul i-a mai ameninţat că vor avea probleme mari (ei şi familiile lor), dacă vor încerca să se adreseze la poliţie. Stăpânul le-a ordonat să finalizeze volumul de lucru convenit şi abia după aceea vor fi liberi să plece. Astfel, dintr-o ofertă aparent atractivă, s-au ales cu sănătatea distrusă şi fără bani.

După ce au fost amăgiți o dată, își mai încearcă norocul a doua oară

Moldovenii nu doar că sunt familiarizați cu astfel de situații, ci le și acceptă, deoarece nu consideră că au fost traficați, ci amăgiți, explică experții organizației internaționale „La Strada”. Mai mult, după ce s-au ars o dată, aceștia continuă să-și încerce norocul și a doua oară, chiar dacă condițiile de trai sunt mizere, mâncarea - de o calitate proastă, iar munca - neremunerată. Acceptă totul, în speranța că vor câștiga bani, ca să ofere un trai decent familiilor rămase acasă.

„În ultimii trei ani, în Rusia și Ucraina continuă să crească numărul bărbaților exploatați prin muncă. De cele mai multe ori, bărbații sunt exploatați în construcții și la munci agricole. Cauza principală sunt ofertele bogate puse la dispoziție de către ruși. În plus, Rusia și Ucraina sunt atractive din punct de vedere geografic. Te-ai urcat în tren, nimeni nu te întreabă unde pleci. 90 de zile ai dreptul să stai în țară. Nu trebuie viză. O altă cauză la fel de importantă este cunoașterea limbii. Toți știu rusa, iar acest factor contribuie la migrarea în masă a moldovenilor”, spune managerul Centrului Internaţional „La Strada”, Viorelia Rusu.

Angajatorii, manipulatori de excepție

Experta explică că traficanții sunt foarte șmecheri și niște manipulatori de excepție. „Angajatorii îi manipulează în așa mod, că ei dorm pe podea, ciment și mănâncă o dată pe zi. Stau într-un subsol fără lumină, în condiții nocive și de sclavie, doar ca să vină cu câțiva bani acasă. Când înțeleg că sunt mințiți, pur și simplu părăsesc locul exploatării și își caută de lucru în altă parte. Majoritatea victimelor sunt de la țară, unde accesul la informație este limitat, dar și locuri puține de muncă. Sunt mii de astfel de cazuri, iar ei se întorc acasă și fără bani, și cu un car de probleme de ordin psihologic”, explică Rusu.

Drept urmare a stresului permanent, migranţii moldoveni sunt afectaţi de diferite maladii – probleme ale sistemului osos, ale inimii, rinichilor, cancer, ulcer stomacal, dar şi de ordin psihologic – insomnie, anxietate, agresivitate. Psihologa Lilia Gorceag susține că bărbații se reabilitează mai greu decât femeile, „deoarece nu vor să discute. Suferința nu o conștientizează. Plus, mai avem și stereotipuri legate de masculinitate. Rabdă, că ești bărbat! Din această cauză, ei trebuie să-și ascundă frustrările, declanșând în interior probleme psihologice”.

Organele de drept din Rusia nu colaborează cu cele din R. Moldova

Deşi se află pe agendele internaţionale încă din anul 2000, traficul de persoane, ca fenomen infracţional şi social, rămâne în continuare o realitate ce necesită un efort susţinut şi continuu din partea organismelor internaţionale, a fiecărui stat în parte, dar şi a întregii societăţi. Lipsa acordurilor de colaborare cu Federaţia Rusă şi Ucraina în materie de identificare şi repatriere a victimelor traficului de ființe umane adult/copil creează probleme în stoparea fenomenului.

„Consulatul nostru este la Moscova, iar distanța de la localitățile în care sunt exploatați moldovenii și până în capitala Rusiei este mare. Respectiv, pașapoartele le sunt sechestrate și lor le este dificil să se deplaseze până la consulat ca să depună o plângere, iar victimele mai degrabă cumpără un bilet și își mai încearcă o dată norocul, decât să umble prin instanțe. Bărbații, comparativ cu femeile, sunt mai rezervați în raportarea cazurilor de trafic. Este foarte greu de dovedit aceste cazuri”, menționează Iurie Podarilov, director adjunct al Centrului de Combatere a Traficului de Persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Zeci de victime

Potrivit lui Podarilov, colaboratorii organelor de drept din Rusia nu se implică și tolerează aceste situații. „Ne ciocnim deseori cu birocrația rusă. Dacă solicităm informații, atunci trebuie să așteptăm mai mult de o lună până ne vine răspunsul. Dosarele penale se primblă ani în șir prin instanțe, fără să se soldeze cu vreun rezultat. Nu oferă un suport de parteneriat organelor de drept din R. Moldova. Pe urmă, nu există organizații internaționale care ar oferi suport persoanelor traficate”, spune acesta.

Potrivit datelor statistice oferite de Ministerul Afacerilor Interne, în 2012 au fost înregistrate 58 de cazuri de trafic de ființe umane prin exploatarea la muncă a moldovenilor în Rusia, iar anul acesta, până la 1 septembrie, au fost identificate 66 de victime ale aceluiași fenomen.