GALERIE FOTO // Monument în memoria victimelor represiunilor politice, INAUGURAT la Strășeni în ziua când marcăm împlinirea a 72 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia

Un monument în memoria victimelor represiunilor politice a fost inaugurat astăzi în orașul Strășeni, în ziua când s-au împlinit 72 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia.

Complexul Memorial a fost amenajat din surse alocate de către Primăria municipiului Strășeni, Consiliul municipal Strășeni și Consiliul Raional Strășeni, la inițiativa președintelui Asociației Obștești „Memorium” din Strășeni, Tudor Sârbu.



„Cu profund regret constatăm faptul că până în ziua de astăzi cineva încearcă să ne readucă în acele timpuri de grea încercare pentru poporul nostru. În această zi de tristă amintire, gândurile noastre de compasiune adâncă și regret profund se îndreaptă către toți cei care au avut de suferit în acei ani întunecați. Avem datoria morală de a onora memoria victimelor inocente, dar și de a lua măsuri pentru ca astfel de acțiuni să nu se mai repete vreodată.

Să-i comemorăm pe cei care au luptat până la ultima răsuflare şi care nu s-au mai întors din coclaurile Siberiei, pe cei care au luptat pentru liberatea noastră, şi-au dat viaţa pentru ca noi să trăim în linişte şi pace. Memoria este cea mai de seamă avere pe care le-o putem lăsa moştenire fiilor şi nepoţilor noştri. Averea care nu se poate răpi. Pe care nu o pot pierde distraţii la o răscruce. Fiindcă există în ei, ca un destin”, a declarat Valentina Casian, primarul de Strășeni.

Decizia de a construi un monument dedicat memoriei victimelor represiunilor staliniste a fost aprobată de Consiliului local Strășeni încă pe 7 iunie 2006.

CITIȚI și Gheorghe Mârzencu // Povestea „haioasă” că deportările moldovenilor le-au operat tot moldovenii NU rezistă: Iată argumentele

Menționăm că, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, începând cu ora 2.00 și până la ora 20.00 în seara a zilei de 7 iulie, a avut loc operaţiunea denumită conspirativ „IUG”, în cadrul căreia au fost deportate circa 11 280 de familii din Basarabia sau peste 35,7 de mii de persoane.



Deportările au vizat cei mai de seamă cetățeni basarabeni - primari, preoți, învățători, foști funcționari, deținători de pământuri etc. Arestările au fost făcute pe timp de noapte de către soldaţi înarmați veniţi în sate cu maşinile. Cei care au încercat să fugă au fost împuşcaţi. Gospodarii arestaţi împreună cu familiile lor, inclusiv copii sau bătrâni, au fost urcaţi cu forţa în vagoane pentru vite şi duşi în Siberia sau Kazahstan.



Toate bunurile familiilor deportate, inclusiv casele și utilajele din gospodărie, au fost date colhozurilor. Frica a intrat și în ceilalți basarabeni, iar până la finele acelui an aproape toți au decis să cedeze tot ce aveau colhozurilor.

Mulţi dintre gospodarii deportaţi nu au mai revenit acasă. Unii au fost împuşcaţi pe drum, alții au murit de foame, de boli sau din cauza muncilor epuizante din Gulag.