FOTO Reporterul NAŢIONAL, în ţara cu cei mai FERICIŢI locuitori

PROGRES // Guvernul danez și-a propus să devină prima țară „verde” din lume, cu ajutorul energiei regenerabile

O țară veselă, curată și unde se trăiește bine. Astfel este percepută Danemarca de către turiștii care îi trec hotarul. Danezii ocupă mereu locuri fruntașe pe listele țărilor cu cei mai fericiți locuitori, fericire care le este dictată de bunăstarea materială și socială. Totodată, este recunoscută și pentru standardele înalte de calitate a serviciilor.

Independentă energetic

Poziția sa geografică, între mările Nordului şi Baltică, i-a influenţat nu doar istoria, dar și economia. Și-a păstrat mereu vocația de independență și, până în prezent, se dezvoltă pe cont propriu, prin cultură și reforme iluministe.

Unul dintre multele proiecte anunțate de Guvernul danez, cel de independență energetică, pare a fi cel mai ambițios de până acum. Aceasta și-a propus ca, până în anul 2020, Danemarca să producă 200 de megawați de energie cu ajutorul panourilor de energie solară și să devină prima țară din lume care să devină independentă de resursele energetice fosile către anul 2050.

În Danemarca, oraşe şi comunităţi întregi, inclusiv capitala Copenhaga, au energie termică şi electrică obţinută din biomasă: paie și deşeuri urbane.

Pe moment, potrivit datelor statistice, 40% din totalul de energie produsă în Danemarca provine din surse regenerabile. Cea mai mare pondere - de 70% - din totalul de energie regenerabilă utilizată revine energiei din biomasă, în special deşeurilor agricole. Danemarca are o experienţă de peste 30 de ani în producerea energiei din biomasă şi este ţara cu cea mare rată de utilizare a deşeurilor agricole.De asemenea, este printre țările lideri mondiali în utilizarea surselor regenerabile de energie și eficiență energetică.

Clădiri cu energie electrică produsă de soare

Una dintre zecile de clădiri administrative din Danemarca, care se alimentează cu energie electrică produsă de panouri fotovoltaice, este și cea a ONU din Copenhaga. Cele peste o mie de panouri fotovoltaice instalate pe acoperiș acoperă necesarul de peste 50 la sută din consum. Acoperișul este construit astfel încât acumulează apa de ploaie care este folosită ulterior în toaletă, iar apa din mare este folosită pentru sistemul de răcire a clădirii.

Și-a naționalizat rețelele

Danemarca și-a naționalizat rețelele încă din 2005. Una dintre cele două mari rețele daneze aparține sistemului Nordic, iar cealaltă este pentru continentul european, ambele fiind însă conectate între ele.

În afară de electricitate și căldură, transporturile sunt un alt sector important în Danemarca care se mândrește cu a sa capitală Copenhaga și care se vrea a fi orașul cu cel mai evoluat transport pe bicicletă din lume.

În altă ordine de idei, Danemarca are cele mai mari prețuri din lume la electricitate, însă compensează la capitolul „venituri”, ea fiind una dintre cele mai bogate țări membre ale Uniunii Europene.

Insula verde

Un alt exemplu, sută la sută „verde”, este și insula Samso din Danemarca. Populată de patru mii de locuitori, are peste 60 km² și unde 100% din energia termică, electrică și apă caldă provine din surse regenerabile.

Oamenii călătoresc cu mașinile electrice, au căldură de la încălzirea cu biomasă, electricitate de la turbine eoliene și panouri fotovoltaice, iar apă caldă de la colectoare solare. Populația insulei este cea care a investit în aceste tehnologii eco, băștinașii fiind proprietarii tehnologiilor și au grijă ca ele să funcționeze corect și ca tarifele pentru energie să fie atractive pentru ei. Pe această insulă nu sunt comise nici crime.

„Ușa casei la noi nu se încuie. Chiar dacă ar veni cineva să fure, nu are unde fugi. Trebuie să ajungă în altă parte doar cu ajutorul feribotului și acolo este prins”, ne spune zâmbind Jesper, unul dintre localnicii acestei insule.

Bărbatul și-a instalat în grădină mai multe panouri solare care alimentează cu energie nu doar casa lui, dar și alte câteva din vecinătate. Mai mult, acesta și-a instalat și pompe de căldură. Investiția zice că și-a răscumpărat-o în doar cinci ani, deși era prevăzut că în șapte.

„Cel mai important e că acele cheltuieli pentru energie electrică și termică s-au redus aproape în jumătate”, ne spune mândru fermierul, a cărui mașină la fel este electrică.

Energie electrică din paie și fosile

Impresionați am fost aici și de gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie în toate domeniile. Fermierii transformă deșeurile în energie: ferme de porcine sunt încălzite cu energie din paie, stații de biogaz ce produc energie termică și electrică în urma utilizării deșeurilor de la fermele de porcine și a paielor. Nimic nu se pierde aici.

Orașul Vordinborg din Danemarca este unul similar ca număr de populație cu orașul Soroca din R. Moldova. Aici, 70% din energie provine din paie și 30 la sută - din lemn, care sunt arse într-o centrală termică mare, iar căldura ajunge centralizat în casele oamenilor.

Aceasta funcționează automatizat și este dirijată de doar cinci angajați. Totul e automatizat, începând de la încărcatul balotului de paie, punerea pe banda rulantă, introducerea în cazan și curățarea acestuia.

„În următorii doi ani, va fi construită o altă centrală pe biomasă ce va acoperi necesarul total de energie în oraș, înlocuind astfel gazul,” ne dă asigurări unul dintre angajați, care veghează bunul mers al lucrului de la calculator.

Danemarca, un exemplu de succes

Danemarca poate fi privită de R. Moldova ca un exemplu demn de urmat, după ce danezii au realizat cu succes tranziția către energia „verde”. Timp de o săptămână, un grup de ziariști a efectuat o vizită de studiu în această țară și s-au convins la fața locului despre practicile în acest domeniu de la liderii pieței daneze.

„Pe lângă multe alte instituții și întreprinderi, am vizitat și o întreprindere daneză de producere a liniilor de brichetare și ne-am bucurat că, recent, un moldovean, producător de vinuri, a cumpărat o linie de aici și va produce în curând brichete din resturile de la vița-de-vie”, ne-a spus ofițerul de presă de la Proiectul Energie și Biomasă în Moldova, Ina Zglavuță.

Membrii delegației au vizitat, de asemenea, și cea mai importantă organizație public-privată, creată și susținută de Guvernul danez – „State of Green”, care cuprinde cei mai importanți actori privați și de stat în domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice.

Delegația a vizitat și Universitatea Aarhus, Consiliul danez pentru agricultură, care reprezintă companii din domeniul agroindustrial și bioenergetic cu un total de 150 de mii de angajați și exporturi de 21 de miliarde de euro.

Vizita de studiu a fost organizată de Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în partenerat cu Camera de Comerţ şi Industrie din Moldova, INBIOM (Danish Innovation Network for Biomass) şi Programul Enterprise Europe Network.

Denis Tumuruc, director adjunct Agenția pentru eficiență energetică:

„R. Moldova are stabilită o țintă sectorială specifică sectorului electroenergetic – de a produce 10% energie electrică „verde” până în anul 2020”

„Din anul 2010, de când R. Moldova este parte contractantă la Tratatul de constituire a Comunității Energetice, proces însoțit de asumarea unui șir de angajamente privind eficientizarea consumului de resurse energetice, valorificarea potențialului regenerabil și adaptarea la schimbările climaterice, statul și-a fixat ca vector de dezvoltare această tranziție către energia „verde”. Ținta stabilită de către legislația în vigoare este de 20% energie regenerabilă în consumul final brut de energie. Această cifră ar urma să fie redusă la 17%, odată cu aprobarea noului proiect de Lege privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, aflat acum în Parlament. Situația la zi la capitolul regenerabile, precum și „agitația” investitorilor din domeniu care sunt gata să investească în capacitate cumulative de peste 1 000 MW de îndată ce se va introduce noua schemă de suport prevăzută de proiectul de lege sus-menționat.

Asta ne face să fim convinși că R. Moldova va reuși să-și onoreze angajamentul politic asumat. R. Moldova are stabilită o țintă sectorială specifică sectorului electroenergetic – de a produce 10% energie electrică „verde” până în anul 2020. Pe moment, aceasta este de circa 3%. Pentru a atinge această țintă, avem nevoie de investiții între 150-200 de milioane de euro”.