FOTO // A păstrat o piatră ani de zile crezând că este AUR, dar a aflat că este, de fapt, ceva mai valoros

În anul 2015, un bărbat din Australia găsea ceea ce în sinea lui credea că este o piatră din aur, păstrând-o. Ulterior, s-a dovedit a fi ceva mult mai valoros decât metalul prețios.

David Hole prospecta parcul regional Maryborough de lângă Melbourne, Australia. Înarmat cu un detector de metale, acesta descoperea o piatră foarte grea, fiind într-o zonă cu lut galben. A luat piatra acasă și a încercat să spargă respectiva piatră, crezând că va găsi o pepită din aur.

Acesta a utilizat un fierăstrău pentru pietre, un polizor unghiular, un burghiu și a apelat chiar și la acid. Nici măcar un baros nu l-a putut ajuta să facă o mică fisură în piatra neobișnuită. Asta pentru că ceea ce se străduia atât de mult să spargă nu era aur, după cum a aflat mai târziu, ci un meteorit rar.

„Avea acest aspect sculptat. Aceasta se formează când trec prin atmosferă, se topesc în exterior, iar atmosfera îi sculptează”, a declarat geologul Dermot Henry pentru The Sydney Morning Herald în 2019.

Incapabil să deschidă „stânca”, dar încă intrigat, Hole a dus pepita la Muzeul din Melbourne pentru identificare. De fapt, după 37 de ani de lucru la muzeu și de examinare a mii de roci, Henry a spus că doar două dintre el s-au dovedit a fi meteoriți adevărați, iar acesta era unul dintre cei doi.

„Dacă ai văzut o stâncă pe Pământ ca aceasta și ai ridicat-o, nu ar trebui să fie atât de grea”, a explicat Bill Birch, geologul Muzeului din Melbourne, pentru The Sydney Morning Herald.

Cercetătorii au publicat o lucrare științifică care descrie meteoritul vechi de 4,6 miliarde de ani, pe care l-au numit Maryborough după orașul din apropierea unde a fost găsit.

Cântărește 17 kilograme, iar după ce au folosit un ferăstrău cu diamant pentru a tăia o felie mică, cercetătorii au descoperit că avea un procent ridicat de fier în compoziția sa. Odată deschis, pot fi observate și micile picături cristalizate de minerale metalice de-a lungul ei, numite condrule.

„Meteoriții oferă cea mai facilă formă de explorare a spațiului. Ei ne proiectează înapoi în timp, oferind indicii despre vârsta, formarea și chimia sistemului nostru solar, inclusiv a Pământului. Unii oferă o imagine asupra interiorului adânc al planetei noastre. În unii meteoriți, există „praf de stele” chiar mai vechi decât sistemul nostru solar, ceea ce ne arată cum se formează și evoluează stelele pentru a crea elemente ale tabelului periodic. Alți meteoriți rari conțin molecule organice, cum ar fi aminoacizii, elementele de bază ale vieții”, a spus Henry.

Deși cercetătorii nu știu încă de unde a venit meteoritul și de cât timp ar fi putut fi pe Pământ, au unele ipoteze. Sistemul nostru solar a fost cândva un morman de praf și roci de condrită. În cele din urmă, gravitația a atras o mulțime din acest material în planete, dar resturile au ajuns în mare parte într-o centură uriașă de asteroizi.

„Cel mai probabil, acest meteorit particular iese din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost scos de acolo de unii asteroizi care se ciocnesc unul de celălalt, apoi într-o zi s-a izbit de Pământ”, a mai adăugat Henry.

Datarea cu carbon sugerează că meteoritul a fost pe Pământ între 100 și 1.000 de ani și au existat o serie de observații de meteori între 1889 și 1951 care ar putea corespunde cu sosirea lui pe planeta noastră. Cercetătorii susțin că meteoritul Maryborough este mult mai rar decât aurul, ceea ce îl face mult mai valoros pentru știință. Este unul dintre cei 17 meteoriți înregistrați vreodată în statul australian Victoria și este a doua cea mai mare masă condritică, după un specimen uriaș de 55 de kilograme identificat în 2003.

Nici măcar nu este primul meteorit căruia îi ia câțiva ani să ajungă la un muzeu. Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society of Victoria.