REPORTAJ FOTO // Clădirile FANTOMĂ din Chișinău

Imaginea lor de astăzi îți dă fiori de groază. Mai multe clădiri situate în centrul capitalei, care au fost cândva mândria orașului, au ajuns astăzi de speriat. Multe dintre aceste edificii abandonate sunt situate chiar pe străzile centrale ale capitalei. Acestea sunt lăsate să degradeze în văzul tuturor.

Potrivit unui studiu făcut anul trecut de „Expert-Grup” despre starea patrimoniului arhitectural din municipiul Chișinău, în ultimii șase ani au fost demolate 36 de monumente.

Experții au evaluat aproape 800 de monumente din întreaga republică și au ajuns la concluzia că 40 % din ele sunt în stare de degradare avansată, iar 15 % sunt deja demolate. Iată câteva dintre instituțiile „degradate” din Chișinău.

1. Conacul urban „Râșcanu-Derojinschi” de pe strada Bucureşti intersecție cu Vlaicu Pârcălab. Aceasta este opera cunoscutului arhitect A. Bernardazzi; un monument de importanţă naţională. Clădirea este acum ruinată și îngrădită cu un gard din fier. Presa a scris anterior că proprietarul acestui edificiu este o companie care l-ar fi cumparat de la stat. Anterior, Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, menționa că se dorește ruinarea acestui edificiu, pentru că se proiectează un hotel gigantic din sticlă și beton, ceea ce este inadecvat pentru centrul istoric al orașului Chișinău.

2. Circul din Chișinău

3. Planetariul, clădirea de lângă „Artico”, situată chiar pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

4. Hotelul „Național”

5. Stadionul Republican

6. Muzeul Zemstvei

7. Uzina „Alfa” din sectorul Buiucani

8. Centrul Tineretului „Iuri Gagarin” de pe str. Melestiu

9. Clădire de la intersecția străzilor Vlaicu Părcălab și Mitropolit Varlaam. Aici pe timpuri a fost prima poștă din capitală.

Vitalie Voznoi, președintele organizației „Orașul meu drag”, consideră că e de datoria fiecăruia să avem grijă de orașul în care locuim. „Cred că Chişinăul are nevoie de o strategie clară în acest domeniu. Responsabilitatea revine în primul rând, Consiliului Municipal, apoi Direcţiei Urbanism şi Arhitectură. Însă este şi de datoria noastră, a locuitorilor acestui oraş, să restabilim nu doar parcurile, monumentele, dar şi clădirile vechi, care ar trebui să arate viu, să dea o notă de eleganţă oraşului, nu să arate ca nişte ruine. Altfel, riscăm ca generaţia care vine să nu aibă dezvoltată perceptia frumosului, ci dimpotrivă, să se obişnuiască cu un aspect neglijent al gardurilor care stau nemişcate de decenii, cu parcuri, monumente şi clădiri industriale părăsite, numărul lor fiind în creştere continua”, spune expertul.