Fostul post TV de PROPAGANDĂ al comuniștilor lui Voronin a pierdut la CtEDO dosarul intentat împotriva R. Moldova. Curtea a decis că nu a fost încălcată libertatea de exprimare, atunci când postului i-a fost RETRASĂ licența de emisie

Compania „Noile Idei Televizate” (NIT) S.R.L., care a deținut un canal de televiziune privat, NIT, a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) dosarul intentat împotriva R. Moldova. Curtea a decis că, în 2012, prin retragerea licenței de emisie, nu s-a încălcat libertatea de exprimare și nici dreptul la proprietate.

Potrivit companiei reclamante, postul NIT ar fi fost închis deoarece „era foarte critic față de Guvern”.

În perioada 2009-2011, televiziunea controlată de comuniștii lui Vladimir Voronin a fost sancționată de multiple ori pentru încălcarea legislației privind protecția pluralismului, în particular obligațiilor de neutralitate și imparțialitate, în buletinele sale de știri. În 2012, postul NIT a rămas fără licență, după ce nu s-a conformat prevederilor legale de pluralism.

Compania reclamantă a contestat decizia respectivă în fața instanțelor naționale, însă acțiunea respectivă a fost respinsă ca nefondată. Compania reclamantă s-a plâns că revocarea licenței a constituit o încălcare a libertății de exprimare și a dreptului la respectul proprietății. NIT a cerut Curții să examineze, în particular, dacă legislația națională putea impune o obligație de neutralitate și imparțialitate în buletinele de știri a unei televiziuni private ce difuzează pe frecvențe naționale.

Astfel, după mai mulți ani de examinare a cauzei, CtEDO a decis că nu a existat o violare a Articolului 10 din Convenție - libertatea de exprimare și că nu a existat o violare a Articolul 1 Protocolul nr. 1 - respectul proprietății.

Curtea a reamintit că politica națională în privința pluralismului a avut parte de o evaluare pozitivă din partea experților Consiliului Europei. Deși politica aleasă de către autoritățile naționale putea fi privită ca una destul de strictă, speța se referă la perioada înainte de tranziție la televiziunea terestră digitală, când numărul frecvențelor a fost foarte limitat și când autoritățile erau nevoite să aplice legislația corespunzătoare care să asigure transmiterea știrilor cu acuratețe și ca informația să reflecte tot spectrul opiniilor politice.

Astfel, Curtea a fost convinsă că motivele care au stat în spatele deciziei de a restricționa libertatea de exprimare a companiei reclamante au fost suficiente și relevante și că autoritățile naționale au balansat necesitatea de a proteja pluralismul și drepturile altora, pe de o parte, și necesitatea de a proteja dreptul la libertatea de exprimare pe de altă pare.