Fermierii cer anularea Legii camerelor agricole: Acuzații de presiuni și consultare regizată

Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, căruia i s-a propus funcția de consilier al premierului Dorin Recean pentru domeniul agriculturii, cere anularea Legii camerelor agricole.

Bădărău a acuzat, în timpul unei conferințe de presă la IPN, că procesul de consultare publică a proiectului „a fost mai degrabă un show bine regizat”.

Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” a dat exemple despre modul în care se va pune presiune pe agricultori.

Pavel Prisăcaru, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine, a declarat la aceeași conferință că, deși autoritățile au vorbit frumos, faptele nu reflectă aceste cuvinte.

Menționăm că Legea camerelor agricole a fost votată în lectură finală pe 6 martie și urmează să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2026.

Potrivit documentului, camerele agricole sunt organizații prin intermediul cărora va fi instituționalizat dialogul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și dintre celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe domeniile lor de competență. În același timp, camerele agricole vor oferi fermierilor acces la resurse și informații necesare, inclusiv la programe de instruire și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe si experiențe între membri.

Camerele agricole vor fi constituite în două nivele: zece camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională. Calitatea de membru al camerei agricole va putea fi obținută de către producătorii agricoli care dețin drept de proprietate, posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil; sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis; sau cel puțin 0,1 hectar de legume pe teren protejat; sau un număr de animale, pentru exploatațiile nonprofesionale, mai mare decât cel prevăzut de Legea privind activitatea sanitară veterinară. Fermierul poate fi membru doar al unei camere agricole regionale.

Activitatea camerelor agricole va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost, din subvențiile acordate din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural; din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale.

Modelul de organizare a camerelor agricole în Republica Moldova va fi unul hibrid. Pe de о parte, statul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, va facilita procesul de creare și instituționalizare a camerelor agricole regionale, iar, pe de altă parte, camerele agricole vor avea autonomie totală în activitatea lor.