Expert în Facebook la BBC, despre ASALTUL ştirilor false şi cum ne putem apăra

Sursa: ziare.com

Rowan Kerek Robertson a fost coordonatoarea platformelor sociale (Facebook, Twitter etc.) pentru BBC Television din 2011 până în 2014. Acum şi-a înfiinţat propria companie de consultanţă şi lucrează în continuare pentru BBC, dezvoltând proiecte specifice din zona de Social Media.

Prezentă la conferinţa Directoratului de Media a Parlamentului European dedicată provocărilor din mass-media actuală, Rowan Kerek Robertson a acordat un interviu pentru Ziare.com.

Cum se împacă standardele jurnalistice cu ceea ce se întâmplă în universul social-media?

BBC are un conţinut foarte diferit. Conţinut care e realizat cu intenţia de a ajunge la cât mai mulţi oameni. Pe reţelele sociale, de exemplu pe Twitter, BBC încearcă să livreze fragmente de conţinut pe care nu-l poate transmite prin mijloace tradiţionale sau nu are formule eficiente să-l publice pe diversele site-uri pe care le deţine. E mult mai uşor şi mult mai rapid să postezi un tweet ca să anunţi un eveniment, iar, apoi să-l dezvolţi pe site sau să-l prezinţi în programele de ştiri.

Care sunt criteriile care stau la baza deciziei de a realiza o anumită postare?

Fiind foarte multe conturi, există şi o mare diversitate a postărilor. Există diferiţi parametri de performanţă şi diferite idei şi strategii de a-i atinge. Unele postări au rolul de a crea o comunitate, de a stabili un anume tip de relaţie cu publicul, dar există şi strategii prin care se distribuie către public conţinut editorial. De fiecare dată, utilizarea platformelor sociale are drept obiectiv realizarea unei reacţii din partea publicului. Pe fiecare din paginile BBC de pe platformele sociale se urmăreşte, prin ceea ce se publică, determinarea unui anumit tip de implicare din partea publicului pentru că numai în acest mod se poate obţine o reacţie vizavi de calitatea conţinutului realizat.

În Social Media, realizarea unei reacţii a publicului este mai importantă decât conţinutul?

În fiecare echipă care administrează pagini şi conturi pe reţelele sociale există o anume ierarhie a ceea ce se postează, iar aceasta depinde de agenda planificată pentru acea zi. În general, la BBC, echipele de Social Media sunt în legătură cu cei care realizează conţinutul. Sunt probleme pentru că multe echipe sunt mici, au un singur om dedicat, iar unele nu au niciun expert în ce priveşte platformele sociale, iar atunci relaţia dintre echipele de conţinut şi public e făcută chiar de către cei care realizează conţinutul. La BBC se întâmplă că realizatorii unui program de televiziune, producătorii, editorii să administreze şi să realizeze conţinut şi pentru platforma socială a programului. Pentru programele de ştiri, acest tip de organizare e un pic diferit.

Ce trebuie schimbat din moment ce 85% dintre oameni îşi iau ştirile de pe platformele sociale, iar pe aceste platforme ştirile false apar cu o frecvenţa îngrijorătoare?

Sunt câteva lucruri care ar trebui îmbunătăţite. În opinia mea, platformele sociale trebuie să introducă o modalitate de verificare a conţinutului. Nu cred că se poate verifica fiecare părticică de conţinut care e publicată, dar o modalitate de mobilizare a utilizatorilor, de verificare şi validare a acestora ar trebui introdusă. Mă gândesc că acest tip de validare e mai important să apară la acele postări care relatează, prezintă un eveniment, fapte ce trebuie percepute ca fiind reale.

Aici văd necesitatea unui sistem de aprobare realizat în parte de către platforme, dar care poate permite şi participarea utilizatorilor. Dar mai este un aspect care mi se pare important. E vorba de educaţie şi educarea publicului. Cu cât discutăm mai mult despre problema ştirilor false, distribuite pe platformele sociale, cu cât astfel de dezbateri apar în mass-media, cu atât publicul devine mai avizat, creşte capacitatea de selecţie şi va privi informaţiile cu mai mult spirit critic, căutând validări şi verificând ceea ce află.

Profesionalizarea şi specializarea celor care se ocupă de reţelele sociale poate reduce impactul ştirilor false?

E foarte posibil. A apărut şi se dezvoltă poziţia de editor exclusiv pentru reţelele sociale. Acelaşi conţinut trebuie distribuit într-un fel pe Twitter şi într-un mod cu totul diferit pe Facebook. După cum se ştie, Facebook e mult mai personal, iar postările trebuie să îndeplinească criterii precise pentru a fi distribuite mai departe sau pentru a produce reacţii. Pe Facebook ai trei secunde pentru a atrage cuiva atenţia. Atât priveşte un utilizator o postare care îi apare pe ecran, iar dacă nu ai reuşit să-i transmiţi ceva în cele trei secunde, trece mai departe.

În opinia mea, cu cât ai mai mulţi experţi în comunicare digitală, cu atât conţinutul pe care îl realizezi are şanse mai mari de succes. Reuşeşte să interacţioneze cu publicul. La Twitter, e foarte important cum scrii cele 140 de semne pentru că de ele depinde succesul sau eşecul linkului pe care îl ataşezi.

Problema conţinutului de calitate în aceste zile e că trebuie să lupte cu conţinutul fals, site-urile cu ştiri false realizate de elevii din Macedonia sunt o realitate pe care nu mai putem să o negăm. De aceea trebuie să găsim mijloace prin care să învingem astfel de proiecte toxice, să fim mai buni, promovând faptele şi adevărul.

Un expert în social media doreşte să concureze cu ei şi să-i învingă, dar o persoană care e asaltată de ştiri false, care-şi formează o opinie şi ia decizii în urma unui astfel de bombardament, cum poate fi protejată?

Îmi amintesc ziua de după referendum, după ce cetăţenii Marii Britanii au decis să părăsească Uniunea Europeană. S-au spus atât de multe minciuni în campania pro Brexit şi e adevărat că minciunile arătau la fel ca adevărul, iar pentru mulţi alegători a fost extrem de dificil să discearnă între adevăr şi minciună, iar această confuzie a avut un preţ. Cred că împreună avem de făcut o călătorie prin care să învăţăm din nou care este valoarea unei informaţii de calitate. Trebuie să ne instruim copiii să distingă adevărul de minciună într-o lume complicată de noile tehnologii de comunicare.

Da, dar în lumea noastră e o problema. Tânăra generaţie ne învaţă cum să folosim o nouă tehnologie. Astăzi, o elevă de şcoală primară îşi ajută bunica să-şi facă o pagină de Facebook sau să comunice prin Skype. E destul de greu să înveţi un tânăr să distingă adevărul de minciună, într-o lume în care noi, adulţii, ajungem atât de greu la adevăr.

Corect. Dar trebuie să adaug că tinerii, deşi sunt extrem de îndemânatici când vine vorba de comunicare şi de utilizarea reţelelor sociale, ei nu au experienţa de viaţă a unui adult şi aici cred că se poate face un schimb de valori între generaţii. Adulţii au o mult mai mare capacitate de a înţelege contextul, au un spirit critic mult mai dezvoltat pe care-l pot transfera către copiii lor.

Cred că e timpul ca toţi să învăţăm din nou cum să ne descurcăm în această lume complicată. Cred că educaţia este foarte importantă şi cred că e la fel de important să ne întrebăm de fiecare dată care este sursa unei informaţii cu care ne întâlnim, să ne punem mereu întrebări şi să nu aderăm la un mesaj doar pentru că ne convine, pentru că ne confirmă un raţionament sau o credinţă.

Sursa: ziare.com