Europarlamentar: „Recomandăm autorităţilor R. Moldova să ia în calcul sugestiile societăţii civile”

Europarlamentara Monica Macovei a avertizat guvernul Republicii Moldova, într-o dezbatere organizată ieri în Parlamentul European de către Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), să ţină seama de avertismentele societăţii civile legate de regresele înregistrate în lupta anticorupţie şi în ce priveşte libertatea presei, pentru a nu fi periclitată democraţia în această ţară.

„Recomandăm autorităţilor Republicii Moldova să ia în calcul sugestiile societăţii civile. Dacă Guvernul se separă de popor şi se societatea civilă, atunci nu mai există democraţie”, a declarat Monica Macovei (ECR) în cadrul dezbaterii „Tratatele de Asociere ale Moldovei şi Ucrainei - Dincolo de retorică”, pe care a organizat-o în colaborare cu Expert Forum, scrie news.ro.

Principalele critici aduse Guvernului de la Chişinău de către reprezentanţi ai societăţii civile şi presei din R. Moldova au vizat domeniile justiţiei şi libertăţii presei. „Avem o evoluţie negativă ce a început în 2015. Din nefericire, dacă evoluţiile negative în domeniul economic sau politic sunt repede detectate. în sistemul juridic este greu să ne convingem şi partenerii că acest lucru se întâmplă”, a declarat Nadia Hriptievschi, director de programe la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova.

Printre regresele semnalate de Hriptievschi sunt creşterea lipsei de încredere în sistemul judiciar în rândul populaţiei la 89%, selecţia şi promovarea unor judecători cu probleme de integritate începând cu anul 2013, folosirea justiţiei împotriva unor magistraţi care vorbesc public despre problemele din sistem. De asemenea, dosarele de corupţie insturmentate împotriva unor politicieni nu au vizat membri ai Partidului Democrat, controlat de către Vladimir Plahotniuc.

Cornelia Cozonac de la Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova a semnalat „o înrăutăţire considerabilă” a libertăţii presei, în principal prin folosirea abuzivă a Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Prin prevederile acestor legi a fost limitat accesul la date de evident interes public pentru cetăţeni. Astfel, autorităţile au blocat în 2016 accesul presei la informaţiile legate de companiile care fac donaţii partidelor politice, de criteriile prin care sunt decorate anumite personalităţi sau de promovare a magistraţilor. În plus, după 10 ani în care nu au existat procese penale intentate jurnaliştilor, acestea au reapărut în 2016, plângerile îndreptate împotriva lor bazându-se tot pe legea respectivă.

La rândul său, Igor Munteanu, director executiv al IDIS „Viitorul”, a atras atenţia că un sondaj recent a arătat că 40% dintre moldoveni se tem să îşi exprime opiniile politice, dublu faţă de perioada regimului lui Vladimir Voronin.

Problemele din Moldova au fost semnalate şi de căre oficiali europeni prezenţi la dezbatere. Dirk Schübel, şeful Direcţiei pentru relaţiile cu ţările Parteneriatului Estic, a salutat eforturile depuse de autorităţile moldovene pentru implementarea reformelor convenite cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional, dar a semnalat că „este nevoie de procurori specializaţi în combaterea corupţiei şi limitarea regimului imunităţilor din Moldova”. Schübel a mai spus că nu au fost făcute eforturi privind concentrarea instituţiilor mass-media în mâna câtorva persoane, iar instituţiile de implementare a reformei administraţiei publice rămân slabe.

Monica Macovei a spus că Uniunea Europeană trebuie să ceară Ucrainei şi Moldovei să implementeze legislaţia anticorupţie în perioada preaderării Moldovei şi Ucrainei la UE. „Altfel, politicienii proveniţi din această tranziţie gri nu vor adopta niciodată măsurile anticorupţie”, a spus Macovei. Ea a dat exemplul României care a fost nevoită să ia măsuri de combatere a corupţiei încă dinainte de aderare, iar adoptarea OUG 13/2017 a arătat că eforturile depuse nu sunt ireversibile.