Europa schimbă regulile pentru Inteligența Artificială: intră în vigoare noul regulament UE, cu amenzi de până la 35 de milioane de euro

Începând de astăzi, 2 august, intră în vigoare cea mai mare parte a obligațiilor prevăzute de Regulamentul UE privind Inteligența Artificială, primul cadru legislativ din lume dedicat reglementării acestor sisteme. Actul marchează o schimbare de etapă în modul în care AI este folosită în Europa și stabilește cine poate fi sancționat cu amenzi de până la 35 de milioane de euro.

Inteligenţa Artificială intră astfel într-o fază critică pe continent. Obligaţiile stipulate în Regulamentul european privind AI – prima lege globală care reglementează utilizarea acestor tehnologii – se aplică, în marea lor majoritate, începând de duminică, 2 august.

Regulamentul UE, aprobat în 2024 și cu implementare etapizată până în 2028, defineşte un cadru comun pentru o utilizare a Inteligenței Artificiale sigură, transparentă și compatibilă cu drepturile omului în interiorul Uniunii. Totodată, introduce cerințe de supraveghere tehnică şi etică pentru toate aceste instrumente, astfel încât riscurile să fie diminuate.

Regimul de sancţiuni este unul sever, cu amenzi de ordinul milioanelor de euro. Pentru infracţiuni foarte grave, cum ar fi utilizarea sistemelor de AI interzise, amenda poate ajunge până la 35 de milioane de euro. Pentru infracţiuni grave legate de sistemele clasificate drept „de înalt risc” sunt prevăzute sancțiuni de până la 15 milioane de euro.

Categoriile de sisteme considerate cu riscuri inacceptabile sunt deja interzise de anul trecut. În această zonă intră cele care utilizează tehnici subliminale, manipulatoare sau înşelătoare. De asemenea, sunt vizate sistemele care exploatează vulnerabilitatea unor persoane, cum ar fi minorii, vârstnicii sau persoanele cu dizabilităţi. Sunt interzise și sistemele care folosesc clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală. În aceeaşi listă intră și sistemele care utilizează „scorul social” pentru evaluarea comportamentului indivizilor.

În UE sunt interzise, de asemenea, sistemele de Inteligenţă Artificială concepute să deducă emoţiile la locul de muncă ori în mediile educaţionale, colectarea de imagini de pe internet pentru crearea de baze de date faciale, precum şi identificarea biometrică de la distanţă, în timp real, în locuri publice, atunci când este folosită de forţele de ordine.

Acestor instrumente „inacceptabile” li se adaugă, ca sisteme interzise, unele dintre cele mai periculoase utilizări ale Inteligenţei Artificiale generative, însă aceste interdicţii vor intra în vigoare abia în decembrie. Este vorba despre crearea sau manipularea fără consimţământ a conţinutului intim („deepfake-uri sexuale”) și despre orice sistem care poate genera pornografie infantilă.

Data de 2 august este marcată drept un punct de cotitură pentru Regulament și marchează începutul aplicării grosului legislaţiei. Din acest moment devin efective toate obligaţiile generale de transparenţă, regulile ce guvernează majoritatea sistemelor de AI, precum şi obligaţiile impuse furnizorilor şi utilizatorilor. În paralel, Comisia Europeană a adoptat un regulament cunoscut sub denumirea de Omnibus Digital. Scopul său este să simplifice arhitectura foarte complexă a legislației digitale și să asigure o aplicare mai graduală și mai bine coordonată.

În același timp, Comisia Europeană amână până în decembrie 2027 unele dintre cele mai importante elemente ale legii. Între acestea se numără obligaţiile stricte pe care trebuie să le respecte sistemele de AI clasificate „de înalt risc”. Aici intră, de exemplu, instrumentele folosite pentru evaluarea sau notarea studenţilor, pentru filtrarea CV-urilor, pentru evaluarea bonităţii persoanelor sau pentru stabilirea preţului asigurărilor de viaţă și de sănătate.

Obligaţia de a informa orice utilizator că interacţionează cu un sistem de AI se aplică din 2 august. În schimb, etichetarea obligatorie a conţinutului generat cu astfel de instrumente (prin afişarea unui logo cu acronimul AI) a fost amânată până la 2 decembrie. Aceasta se va aplica doar sistemelor capabile să genereze conţinut sintetic – imagini, videoclipuri sau înregistrări audio care imită persoane ori elemente reale.

Va mai trece timp până la aplicarea completă a tuturor regulilor. Abia în august 2028 vor intra în vigoare toate obligaţiile legate de sistemele de Inteligenţă Artificială clasificate ca „de înalt risc”, dar integrate în produse sau servicii deja reglementate. În această categorie se încadrează dispozitivele medicale, asistenţii de AI pentru şoferi, jucăriile inteligente sau asistenţii de navigaţie aeriană.

Specialişti în drept şi transformare digitală au analizat cadrul legal și calendarul complicat de aplicare al Regulamentului european privind Inteligenţa Artificială (AI). Unul dintre ei este Giovanni Alessandrello, directorul general al companiei BIP Iberia, o firmă de consultanţă specializată în adaptarea la pieţele digitale. El atrage atenția asupra celui mai mare risc: companiile ar putea interpreta amânările „ca o invitaţie la aşteptare”.

Într-o declaraţie, Alessandrello a apreciat regulamentul drept „un semn de maturitate”, subliniind că orice sistem de Inteligenţă Artificială trebuie să poată fi „explicat, guvernat şi auditat”. Tot el respinge dihotomia, pe care o consideră „falsă”, potrivit căreia Statele Unite ar fi ales inovaţia, în timp ce Europa ar fi preferat doar reglementarea, sau că norme de acest tip ar frâna inovația și competitivitatea europeană.

„Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm AI; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuşi inovaţia, deoarece fără control poate genera riscuri sistemice, dar o reglementare excesiv de rigidă poate împiedica Europa să concureze. Provocarea este să găsim echilibrul”, a precizat el.

Avocatul Guillermo Hidalgo, specialist în tehnologie și drepturi digitale la firma Maio Legal, consideră că Regulamentul aduce reguli clare. El arată că nu se poate reglementa la fel un simplu chatbot pentru servicii clienţi și un sistem care decide acordarea unui împrumut. Din acest motiv, este convins că noul cadru legal ar putea deveni „o ştampilă de calitate pentru AI europeană”.

Acesta avertizează, însă, că tehnologia avansează mai rapid decât poate fi normată. Sunt de așteptat sisteme cu impact real asupra oamenilor care nu se vor încadra neapărat în actuala categorie de „înalt risc”. În plus, termenele de implementare și suprapunerea cu alte reglementări deja în vigoare, cum ar fi cele privind protecţia datelor, riscă să genereze confuzii şi dificultăţi pentru numeroase companii.

Subiectul Inteligenței Artificiale și al noilor reglementări a fost analizat și la nivel academic. Prof. univ. dr. Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române și președintele Universității Ecologice din București, a abordat în detaliu aceste teme în cadrul unei emisiuni dedicate educației și impactului AI.

Profesorul Sorin Ivan a descris o situație care devine tot mai frecventă: folosirea instrumentelor de Inteligență Artificială în redactarea lucrărilor științifice. În acest context, prof. univ. dr. Mircea Duțu a explicat cui aparține dreptul de autor atunci când AI generează conținut și cine răspunde dacă lucrarea rezultată conține plagiat sau informații false.

„Problema își găsește rezolvare la nivelul actual de dezvoltare, pe de o parte, a dreptului, iar, pe de altă parte, al Inteligenței Artificiale. Noi discutăm acum pe un segment bine delimitat: Inteligența Artificială generativă, pentru că ea este etapa care se dezvoltă acum plenar și pune o serie de probleme în ceea ce privește creația științifică, artistică, dreptul de autor, viața private, respectul secretelor datelor respective.

Să luăm câteva elemente care pot să concure la răspunsul la întrebare. Atunci când o teză, o lucrare este realizată exclusiv de o Inteligență Artificială din momentul în care ea este adusă la cunoștință și devine publică intră în așa-numitul domeniu public. Adică neprotejat, care reprezintă practic o sinteză de cunoștințe care sunt împrumutate din diverse colțuri. Inteligența artificială nu poate să fie titularul dreptului de proprietate intelectuală pentru că nu are personalitate juridică. 

Doi, pentru a fi recunoscut ca titular unui drept de proprietate intelectuală trebuie să fie vorba de o creație, de o anumită notă de originalitate, ori deocamdată, cel puțin la nivelul de dezvoltare al inteligenței artificiale, nu se poate pune problema în privința oricărei lucrări realizate de către inteligența artificială.

Trebuie să recunoaștem că e adevărat astăzi. Ceea ce evaluăm noi este mediocritatea și-i dăm etichetă. Toată lumea poate să creeze precum o Inteligență Artificială generativă, în sensul că realizezi o lucrare care este curată, corectă, dar de acum înainte în universitate nu trebuie să ne mai pierdem timpul cu întreprinderi. Trebuie să mergem mai departe cu idei, cu contribuții. Care este valoarea adăugată. 

Noi, în domeniul dreptului, arătăm că, de fapt, revoluția în privința juridicului este majoră. Se schimbă natura normei, conținutul tehnic devine predominant, realizarea normei și a conformității cu regula pe care o impune se făptuiește, nu ca altădată forța de coerciție a statului, ci nevoia de a exista, de a progresa. 

În drept, de pildă, în dreptul roman vorbeam cu două mari categorii: de ființă, de persoană și de bun, de lucru. Acum avem profilul, în primul rând, pentru că persoana se modifică și lucrul nu mai este în înțelesul care era de atunci. Deci, în această privință, răspunsul este Inteligența Artificială nu poate să fie titular al unui drept de proprietate intelectuală”, a explicat profesorul Mircea Duțu.