Dosarele Epstein expun încercările lui Steve Bannon de a folosi banii miliardarului pentru a întări extrema dreaptă și curentul eurosceptic din Europa

Zeci de mesaje incluse în ultima tranşă de dosare Epstein, făcute publice recent, scot la iveală încercările fostului strateg-şef al lui Donald Trump, Steve Bannon, de a-l convinge pe Jeffrey Epstein să ofere sprijin şi finanţare pentru partidele de extremă dreapta din Europa. Aceste comunicări arată cum Bannon a încercat să transforme influenţa şi banii lui Epstein într-un instrument politic pentru consolidarea curentului naţionalist şi eurosceptic pe continent.

Mesajele datează în principal din 2018 şi 2019. În acea perioadă, după ce fusese concediat de Trump, Bannon vizita regulat Europa, încercând să creeze în Parlamentul European o mişcare capabilă să unească forţele de extremă dreapta şi eurosceptice din mai multe ţări, inclusiv Italia, Germania, Franţa, Ungaria, Polonia, Suedia şi Austria. El urmărea să capitalizeze pe ascensiunea acestor partide şi să le conecteze într-o reţea coordonată.

Bannon şi-a concentrat atenţia în mod special asupra lui Matteo Salvini, viceprim-ministru italian la acea vreme şi lider al Ligii, partid de extremă dreapta aflat atunci la apogeul influenţei sale politice. În Italia, partidele de opoziţie i-au cerut în această săptămână lui Salvini să explice dacă Epstein a avut vreo influenţă asupra ascensiunii Ligii, după ce numele lui Salvini apare în mod repetat în mesajele schimbate între Bannon şi Epstein.

În Franţa, partidul de stânga La France Insoumise a cerut, la rândul său, o anchetă parlamentară interpartinică, după ce mai multe figuri franceze, printre care Jack Lang, fost ministru al culturii, şi fiica acestuia, au apărut în noua tranşă de documente Epstein. Dosarele includ şi schimburi de mesaje între Epstein şi Bannon, în care Bannon vorbea despre dorinţa de a strânge fonduri pentru Marine Le Pen, şefa extremei drepte franceze, cu scopul de a-i întări poziţia politică.

În Germania, documentele au dezvăluit mesaje între Epstein şi Bannon în care cei doi promovau partidul Alternative für Deutschland (AfD, extrema dreaptă) şi o denigrau pe Angela Merkel, cancelarul german de atunci. Aceste discuţii se încadrează în efortul mai amplu al lui Bannon de a alimenta forţele populiste şi eurosceptice, folosindu-se de conexiunile şi resursele lui Epstein.

În mesajele din 2018, Bannon se lăuda cu influenţa lui, prezentându-se drept „consilier” al noilor populişti de dreapta. El considera succesele partidelor similare din Europa ca o oportunitate de a le utiliza în interesul său şi, totodată, în interesul lui Epstein. Din această corespondenţă rezultă o strategie clară de creştere a puterii politice a extremei drepte în instituţiile europene.

BANNON ŞI ITALIA

Până acum nu există dovezi ale unei relaţii directe între Salvini şi Epstein şi nici indicii că Salvini ar fi fost implicat în reţeaua de trafic sexual a lui Epstein. Totuşi, mesajele dezvăluie un interes explicit al lui Epstein pentru naţionaliştii europeni, dar si pentru modul în care aceştia puteau fi susţinuţi financiar şi politic.

Într-un mesaj din 5 martie 2019, la câteva luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, Bannon scrie că este „concentrat pe strângerea de fonduri pentru Le Pen şi Salvini, astfel încât aceştia să poată candida cu liste complete”. Această formulare arată intenţia sa de a consolida capacitatea electorală a ambilor lideri ai dreptei radicale.

Alte mesaje descriu călătoriile lui Bannon în Europa în acea perioadă şi ambiţia lui de a întări influenţa naţionaliştilor la Bruxelles. Acest lucru reiese dintr-o serie de schimburi de mesaje dintre el şi Epstein, purtate în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare europene de la sfârşitul lunii mai 2019, când Bannon încerca să conecteze diverse forţe politice.

Mesajele se referă şi la întâlnirea lui Bannon cu Salvini la Milano, în martie 2018, la doar câteva zile după alegerile generale italiene care au dus la formarea unui guvern de coaliţie între Liga şi Mişcarea populistă Cinci Stele. Întâlnirea arată interesul rapid al lui Bannon de a influenţa noua configuraţie politică de la Roma.

Ulterior, în septembrie acelaşi an, Bannon s-a întâlnit din nou cu Salvini în Italia, după ce Liga a aderat la organizaţia sa anti-UE, Mişcarea. Vara următoare, Salvini a ajuns totuşi în opoziţie, după ce a rupt coaliţia dintre Ligă şi Mişcarea Cinci Stele într-o tentativă nereuşită de a forţa alegeri anticipate. Astfel, planurile sale politice s-au lovit de rezistenţa partenerilor şi a contextului intern.

Nu există dovezi că Epstein a finanţat Liga sau alte partide europene de extremă dreapta, chiar dacă Bannon părea să caute insistent fonduri de la el. Liga a revenit la guvernare în 2022, ca aliat în coaliţia condusă de Giorgia Meloni, însă legături financiare directe cu Epstein nu au fost demonstrate până în prezent.

Andrea Casu, politician din Partidul Democrat, formaţiune de centru-stânga din Italia, care a ridicat marţi în parlamentul de la Roma problema posibilului rol al lui Epstein în finanţarea Ligii, a declarat: „Solicităm guvernului - nu doar lui Salvini - claritate şi transparenţă. Trebuie să înţelegem mai întâi dacă există o legătură, nu numai cu Bannon, ci şi cu cei care astăzi joacă un joc politic cu aceste forţe de dreapta la nivel european”.

Riccardo Magi, preşedintele partidului de stânga Più Europa (Mai multă Europă), a afirmat că dosarele Epstein „îl implică pe Matteo Salvini în presupusa finanţare pe care Bannon promisese să o acorde pentru campania sa electorală”, o acuzaţie care „ridică îngrijorări cu privire la o potenţială influenţă externă asupra celui de-al doilea partid ca mărime din actuala majoritate”. Astfel, dezbaterea se concentrează pe transparenţă şi pe posibilele ingerinţe din afara Italiei.

Bannon a refuzat să comenteze în presa americană schimburile de mesaje care apar în ultimele dosare Epstein. La rândul său, Partidul Liga, condus de Salvini, a respins ferm speculaţiile conform cărora Epstein ar fi contribuit financiar, catalogându-le drept „nefondate” şi „exagerări grave”.

Formaţiunea a adăugat că „nu a solicitat şi nu a primit niciodată finanţare” de acest tip şi a promis că se va apăra pe sine şi pe Salvini „în toate modurile posibile în cazul insinuărilor sau asocierilor cu personaje dezgustătoare”. Liga insistă că acuzaţiile au scop politic şi nu se bazează pe fapte dovedite.

BANNON ŞI FRANŢA

În Franţa, Jack Lang, care conduce Institutul Lumii Arabe, o organizaţie culturală, apare în e-mailuri în care sunt discutate întâlniri şi vacanţe. El a recunoscut că îl cunoştea pe Epstein, explicând că această relaţie a avut loc „într-o perioadă în care nimic nu sugera că Jeffrey Epstein se afla în centrul unei reţele de criminalitate”.

Fiica sa, Caroline, producătoare de film, a demisionat în această săptămână din Uniunea Producătorilor Independenţi din Franţa, după ce e-mailurile au arătat că în 2016 a fondat împreună cu Epstein o companie offshore, destinată investiţiilor în munca tinerilor artişti. Nu există până acum nicio sugestie de ilegalitate în această asociere. Caroline Lang a precizat că a renunţat la companie în momentul în care faptele penale ale lui Epstein au fost dezvăluite public.

E-mailurile au scos la iveală şi comunicări extinse între Epstein şi Olivier Colom, fost consilier diplomatic al fostului preşedinte de dreapta Nicolas Sarkozy. Un schimb de mesaje din 2018 cu Colom sugera că fostul ministru de finanţe Bruno Le Maire ar fi mers la reşedinţa lui Epstein din New York, la o dată neprecizată.

O persoană apropiată de Le Maire a declarat că acesta nu ştia cui aparţinea casa pe care a vizitat-o în septembrie 2013, înainte de a deveni ministru de finanţe, şi că a plecat rapid când l-a văzut pe Epstein în locuinţă, fără a-l mai întâlni vreodată. Aceste detalii au fost prezentate pentru a limita eventualul prejudiciu de imagine.

Casu a subliniat că problema de fond nu o reprezintă doar dosarele lui Epstein în sine, ci întrebările pe care aceste mesaje le ridică despre influenţele străine puternice şi despre reţelele care par să vizeze slăbirea Europei din interior. „Aceste dosare primesc multă atenţie în SUA, aşa cum este evident”, a spus el. „Dar, în opinia mea, ar trebui să li se acorde la fel de multă atenţie pentru ceea ce reprezintă pentru Europa de astăzi şi pentru situaţia politică în care ne aflăm”, a punctat Casu, făcând apel la o analiză serioasă a acestor legături.