Doctorul din Argeș, cucerit de Chișinău

ACASĂ // Stabilit de câțiva ani la Chișinău, un medic din România afirmă că s-a îndrăgostit de capitala R. Moldova

S-a născut în România, comuna Poienarii de Muscel, județul Argeș, dar de mai bine de doi ani locuiește în R. Moldova. A venit aici pentru un schimb de experiență și s-a îndrăgostit de Chișinău. Acum are un contract de muncă, pe o perioadă nedeterminată, la un centru medical din capitală și ne spune că va continua să muncească aici, atât timp cât va fi primit de oamenii care au nevoie de el.

Bogdan Alexandru are 31 de ani și este specialist în nutriție și balneo-fizio-kinetoterapie. Își adoră meseria și este mândru atunci când își vede pacientul mulțumit. Chiar dacă este un domeniu mai nou pentru R. Moldova, specialistul menționează că a observat o dezvoltare fructuoasă a acestuia. L-a adus la Chișinău dorința de schimbare și de noi experiențe. S-a acomodat foarte repede, cu atât mai mult că aleasa inimii este din R. Moldova. Chiar dacă le-a fost greu să accepte plecarea de acasă a unicului lor fiu, acum părinții lui Bogdan vin cu drag la Chișinău.

Doză de curaj și încredere

Tânărul recunoaște că, înainte de a se stabili în R. Moldova, a avut nevoie de o doză mare de curaj și încredere în forțele proprii. Simțea că vrea o schimbare în viață și a ales Chișinăul. „Deși aveam un post bine plătit și plin de perspective, am vrut să cunosc o altă dimensiune a evoluției mele. Pentru mine a reprezentat o adevărată provocare, venită din partea unui coleg, care m-a îndrumat să vin la Chișinău, pentru un schimb de experiență. Am reacționat destul de firesc, mai ales că soția mea, cu care m-am căsătorit încă în 2011, este din R. Moldova și îmi erau familiare locurile. De corectitudinea deciziei depinde șansa de reușită în profesia fiecăruia dintre noi. Părinții vin des pe aici și sunt încântați de ospitalitatea și simplitatea basarabenilor. Au înțeles că sunt români la ei acasă”, zâmbește Bogdan.

Opt ani în medicina sportivă

Bogdan și-a făcut studiile la București, iar după absolvire a fost angajat la Lotul Național de Atletism din orașul Câmpulung Muscel. Timp de opt ani, a lucrat ca balneo-fizio-kinetoterapeut în medicina sportivă, unde, pe lângă rezistența fizică și psihologică, avea activități și responsabilități enorme. „Am adoptat un comportament profesional, deoarece am fost mereu în legătură directă cu sportivii afectați de diverse traumatisme. Acesta e cel mai mare merit al unui lucrător medical: să-și vadă pacientul sănătos și împlinit”, menționează Bogdan.

Adoră plăcintele gătite de soacră

Bogdan spune că adoră mâncarea moldovenească, în special colțunașii și plăcintele cu varză, coapte de soacra sa. „Elementul cel mai important atunci când vii într-o altă țară este integrarea personală și profesională. Sunt însoțit de familie, așa că integrarea s-a făcut în mod natural. R. Moldova este un adevărat izvor de obiective turistice, cu locuri pitorești și o cultură deosebită. Sunt încântat de bucătărie, de mirosul plăcintelor coapte pe vatră, de gustul desăvârșit al vinurilor. Am avut impresia că am intrat într-o lume căreia îi aparțin”, spune încântat Bogdan.

Chișinău - străzi deplorabile, dar mașini scumpe

Bogdan ne povestește că pentru el Chișinăul este „ca acasă”. Nu înțelege doar de ce limba rusă este firească aici. „Îmi place Chișinăul cu tot ceea ce are: străzi deplorabile, dar mașini scumpe în trafic, parcuri frumoase, dar uneori inundate de gunoaie, drumuri neiluminate cu cerșetori la colțuri”, enumeră el. Ceea ce îl deranjează este însă că se claxonează când traversezi trecerea de pietoni, se înjură în trafic pentru a accelera motorul.

Rușii, priviți cu respect

Bogdan își amintește perfect prima zi în R. Moldova. „Chișinăul e orașul în care dacă poți răspunde în rusă, ești privit cu respect!”, a înțeles el atunci. Și astăzi, tânărul întâmpină dificultăți în comunicarea cu pacienții vorbitori de rusă.

„Este dificil să comunici cu cei care vorbesc doar rusa și de multe ori mă izbesc de situația ridicolă care face ca într-o țară cum e R. Moldova, care își dorește un viitor în UE, oamenii să fie umbriți de trecut”, explică Bogdan Alexandru.

„Bolniță” și „Hai davai”

De voie, de nevoie, Bogdan a trebuit să se adapteze condițiilor „lingvistice” din R. Moldova. „Am avut nevoie de doi ani ca să-mi găsesc un „echilibru lingvistic”. Chiar dacă la început mi s-a părut nepotrivit limbajul, cu timpul a devenit o obișnuință. Am învățat câte ceva din dialectul rusificat: „skoraia” (ambulanță), „palatka” (salon), „bolnița” (spital), precum și „amuș”, „hai davai” (pe curând). Doar aici, la întrebarea „unde te duci?”, ți se răspunde „acuș vin”, râde Bogdan.

În opinia lui, cetățenii din R. Moldova nu-și apreciază țara, iar asta o demonstrează gunoaiele aruncate pe jos și toate încălcările legislative.„Mulți aruncă gunoaie în plină stradă și mai apoi se miră de ce în țările europene e atât de curat. Îmi vine greu să le explic unora cât de bine este pentru România că este deja parte a UE”, spune Bogdan.

Europenizarea nu înseamnă că va „ploua” cu bani

Bogdan Alexandru explică cetățenilor din R. Moldova că europenizarea nu înseamnă că va „ploua” peste noapte cu bani europeni. „Obiectivul proeuropean reprezintă transparență financiară, piață unică, liberă circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor, dezvoltarea resurselor majore, demnitatea umană, mobilitatea, progresul economic”, susține el.

Tânărul își face planuri de viitor, legate tot de R. Moldova. „Mă aflu într-un sistem cu multe deschideri spre cercetare și acordarea serviciilor de calitate. Sunt condiții excelente de muncă și nu știu ce îmi rezervă viitorul, dar voi lupta pentru a obține noi rezultate. Nu-mi este teamă de eșec, acesta nu există cu adevărat, există doar experiențe de viață”, a conchis specialistul în nutriție și balneo-fizio-kinetoterapie.