DEZVĂLUIRI: Cum a cumpărat Șor o bancă devalizată și ce rol a avut unul dintre „valeții” săi, Gheorghe Papuc

Sergiu Sagaidac, fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, care a fost nevoit să plece peste hotare, după ce, susține el, a avut parte de mai multe incidente care atentau la viața sa când a descoperit problemele de la această bancă, îi dă în vileag pe cei cu ajutorul cărora a fost devalizată instituția.

În continuarea dezvăluirilor sale, Sagaidac se întreabă de ce i-a trebuit lui Ilan Șor să cumpere o bancă cu probleme, numește persoanele care erau implicate în schema devalizării băncii și își îndeamnă foștii colegi să facă publice toate informațiile pe care le dețin.

Vedeți mai jos ultimul mesajul al lui Sergiu Sagaidac postat pe Facebook cu referire la frauda din sistemul bancar al R. Moldova:

„Această destăinuire este făcută cu ajutorul foștilor colegi ai Băncii Sociale S.A., care nu sunt indiferenți, care nu au fost de acord cu ceea ce s-a întâmplat în Banca Socială, care și-au pierdut locurile de muncă din cauza fraudei bancare. Urmare a lichidării Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, au rămas fără locuri de muncă 3,190 de funcționari bancari.

Referitor la ce s-a întâmplat la Banca Socială S.A.

Frauda este mai complexă decât s-a crezut inițial. A constat din două etape.

I ETAPĂ:

Un prim aspect ar fi situația până la venirea și preluarea controlului Băncii Sociale de către cetățeanul Ilan Șor.
Până la venirea lui, de către Banca Socială au fost acordate foarte multe credite neperformante de milioane fără nicio garanție. Practic, au fost scoși toți banii (tot capitalul) din bancă prin credite frauduloase.

Ilan Șor a cumpărat și preluat o bancă (Banca Socială) plină de datorii. Aici apare semnul de întrebare la ce bun i-a trebuit o bancă plină de datorii??? Unicul răspuns logic și plauzibil este că sau a fost dus de nas, cu toate că atunci când au loc achiziții de bănci și tranzacții cu sume exorbitante inițial se efectuează un audit extern pentru a afla situația reală a băncii (indicatorii de capital, active și de lichiditate) și pentru a estima valoarea de piață a unei acțiuni, sau s-a dorit din start a utiliza acea bancă (Banca Socială) ca instrument/modalitate pentru alte scopuri decât cele de prestare a serviciilor bancare. Nu-i exclus că din start scopul propus a fost de a utiliza Banca Socială, care era golită de capital, pentru a doua parte a fraudei - atentarea la rezervele valutare ale țării.

II ETAPĂ:

A doua etapă este legată de venirea și numirea lui Sergiu Albot în funcția de Președinte al Consiliului de administrare al Băncii Sociale S.A. (organ executiv), fost angajat al Băncii Naționale a Moldovei și „pe care nu știu de ce toți îl trec cu vederea” (citat al fostului coleg).

„Acesta a lucrat la BNM și practic el a fost executorul”, chiar dacă el își dăduse demisia din funcția de Președinte și Natalia Rahuba a fost numită Președinte interimar și aprobată de către BNM în calitate de administrator. Până la numirea Nataliei Rahuba, doamna a lucrat în cadrul Băncii Sociale în calitate de șef al Direcției Operațiuni din Centrala Băncii și se ocupa de creditarea persoanelor juridice. Deși banca era deja decapitalizată prin credite neperformante, BNM totuși a aprobat-o în calitate de administrator la poziția de Președinte interimar al Consiliului de administrare (organ executiv), chiar dacă există cerințe ale Regulamentului BNM privind exigențele față de administratori băncii (Hotărîrea Consiliului BNM nr.134 din 01.07.2010) care stipulează expres la pct. 4 alin.5) „să nu aibă probe care ar demonstra că a purtat răspundere pentru apariţia problemelor financiare şi administrative la locurile anterioare de muncă, mărturii privind escrocheriile financiare sau evaziunile fiscale”.

Chiar dacă a fost numită Natalia Rahuba în calitate de Președinte interimar, Sergiu Albot putea fi văzut aproape în fiecare zi la Banca Socială. De altfel, Sergiu Albot este căsătorit cu verișoara lui Ilan Șor, care lucrează la compania Dufremol din Holdingul Șor.

Denis Ulanov, avocatul lui Ilan Șor, nemijlocit a fost implicat în frauda bancară, din spusele fostului coleg. Acest Centru de comandă era compus din:
1. șeful Secției juridice Lilia Balmoș, mama ei fiind judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, iar soțul și tatăl procurori;
2. șeful Secției conformitate Constantin Lozovanu, General de brigadă în rezervă, care toată viața a lucrat anchetator la KGB;
3. Simion Rusu, șeful Serviciului Securitate, General în rezervă, care activaseră în KGB;
4. plus încă doi colonei de poliție în rezervă, unul din care activează pe moment în cadrul Serviciului Securitate la Moldindconbank.

Toată echipa aceasta raporta zilnic lui Gheorghe Papuc, consilier al Președintelui Consiliului de administrare pe aspecte de ordin juridic, „care nu știu cum toți au uitat de dânsul” din spusele fostului coleg.

Referitor la Denis Ulanov, acesta a fost angajat avocat al Băncii Sociale, însă acesta venea la bancă din numele lui Șor și practic pe probleme juridice acesta a rezolvat totul.

„Nu pot să spun că a fost coordonatorul, ci că el cunoaște multe și a fost în această schemă” afirmă fostul coleg. Când spun Centru de comandă, mă refer la Banca Socială, aceștia din urmă raportau cum spuneau ei la Holdingul Șor.

Apropo, persoanele care au semnat și eliberat credite ulterior au fost angajate la Holdingul Șor (Dufremol, Klassika Force, Klassika Asigurări).

Prin plasarea de depozite interbancare între bănci afiliate BEM, Banca Socială, Unibank, cu nerespectarea expunerii prudențiale față de contrapartidă și persoane afiliate, Banca Socială, în mod miraculos, conform datelor dezvăluite public, peste noapte devenise a doua cea mai mare bancă din sistemul bancar după active total, această operațiune fiind o manipulare a pieții, pe motiv că realmente Banca Socială ducea o lipsă acută de capital și lichidități, activele acestea existând doar pe hârtie, neexistând în realitate.

Ulterior, au fost oferite mijloace financiare (capital) din rezerva valutară a statului sub garanția Guvernului, pentru capitalizarea BEM, Băncii Sociale și Unibank, mijloace din care ulterior s-au reîntors plasamentele Moldova-Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank.

Nu este exclus că VEB (Rusia) a cerut restituirea banilor pentru acţiunile procurate la BEM şi atunci, în 2014, o parte din rezerve au fost achitate ruşilor, iar altă parte a ajuns prin buzunarele celor care dirijau procesele.

După ce s-a finalizat cu succes întreg acest proces, a fost anulată tranzacția de emisiune suplimentară a acțiunilor BEM, re-instaurat controlul statului la BEM și instituită administrarea specială la BEM, Banca Socială, și Unibank cu lichidarea ulterioară a acestor trei bănci”.