FOTO // Designerul celor mai ORIGINALE bănci din Chișinău

„După facultate, tinerii specialiști sunt inhibați de sistemul de producere standardizat”

A creat „băncile iubirii” și a participat la realizarea instalațiilor urbane cu elemente naționale. Tot el este și autorul bradului suspendat pe care l-am admirat iarna trecută la Muzeul Național de Artă al Moldovei și plănuiește deja alte proiecte ingenioase. Este vorba de Mihai Stamati, designerul care-și lasă amprenta pe toate obiectele din jurul său.

Originar din satul Ciutești, raionul Nisporeni, designerul a făcut școala de arte plastice în orașul natal, după care a studiat designul industrial la Universitatea Tehnică a Moldovei. Decizia de a alege această specialitate a fost influențată de tatăl său, care este tot din domeniul artelor plastice.

Lămpi de masă, jucării, mașini, articole de mobilier sunt câteva dintre obiectele pe care le-a creat Mihai Stamati.

„Primul produs pe care îl fac studenții care vin la această specialitate este o jucărie mecanică”, povestește cu entuziasm designerul, care gândește obiectele atât din punct de vedere estetic, cât și funcțional.

Bucătăria mobilă și băncile gigantice

Artistul a colaborat cu Asociația „K Lumea” la elaborarea și instalarea băncii „Pomul vieții” din scuarul Teatrului de Operă și Balet, iar în luna mai a ajutat și la lansarea băncii „Păretar” din Bălți.

„Scaunele acestea sunt o adaptare a unui proiect internațional, pe care fondatoarea asociației, Nata Albot, și-a dorit să-l transpunem într-o altă formă, iar eu i-am ajutat să găsească o echipă de meșteri buni”, spune designerul.

Băncile gigantice au fost pictate cu elemente naționale, ornamente executate de artistul Radu Dumbravă. Colaborarea cu această asociație a început încă de atunci când lui Mihai Stamati i-a fost solicitată realizarea unei bucătării mobile, care să poată fi folosită în spațiul public, dar care să aibă acces la tot: aragaz, lavoar etc.

„Trebuia să fie o instalație pe care să o poți transporta într-o mașină și să o asamblezi în câteva minute”, precizează artistul. Concomitent, a apărut ideea băncilor gigantice, iar la lansarea instalației „Pomul vieții” a fost dată în exploatare și bucătăria mobilă.

Inimă, strune, infinit

Deși primele obiecte au fost realizate încă de pe băncile facultății, un proiect care a trecut prin toate etapele îl reprezintă băncile „Le gardien des souvenirs” („Străjerul amintirilor”), obiecte care decorează la momentul actual Parcul Universității Tehnice a Moldovei, trecătorii botezându-le și „băncile iubirii”.

Proiectul a fost conceput cu șase ani în urmă la Paris în cadrul unei burse de rezidență pe care a obținut-o Mihai Stamati de la Institutul Cultural Român din Franța. Înainte ca băncile să fie amplasate în parc, proiectul a fost certificat de Organizația Mondială de Proprietate Intelectuală din Haga.

„Fiind în Paris, mă gândeam că ar trebui să creez ceva caracteristic orașului, romantic și luminos, orașul fiind recunoscut ca unul al îndrăgostiților. Inspirat, totodată, și de niște emoții personale, m-am gândit să fac un obiect de care oamenii să își poată lega amintiri”, subliniază designerul.

Din acest considerent, băncile au fost numite „Străjerul amintirilor”. „Acestea îmbină două simboluri universale, unul fiind cel al inimii cu roșu, și simbolul infinitului cu alb. Iar între ele sunt strunele, care fac trimitere directă sau asociativă către liră. De strune trecătorii pot lega dantele cu anumite mesaje”, povestește artistul.

Băncile trapezuri

În curând, ochii chișinăuenilor vor admira și alte bănci ingenioase, care vor fi amplasate în scuarul „Rareș”. Acestea sunt realizate la inițiativa Asociației „Parcurile viitorului”. Băncile de o simplitate geometrică întruchipează trapeze de diferite culori, iar potrivit lui Mihai Stamati, „în spatele acestei simplități stau niște chestii tehnologice destul de mult cizelate”.

Cele trei bănci vor fi oranj, verde și mov, „deoarece avem destul de mult gri în jur, toate băncile și toate lăzile de gunoi sunt verzi. Lumea de la magazin se uita straniu, pentru că eram unicii, care cumpărau vopsele de aceste culori”, remarcă designerul. Băncile deja sunt finalizate și așteaptă să fie instalate. La momentul actual în parc se pune pavajul, iar ulterior trecătorii vor avea acces și la bănci.

Mihai Stamati își realizează ideile cu ajutorul unui atelier din Căușeni, acolo unde se află și un fost student de-al său cu ajutorul căruia coordonează lucrările. „Totul este concentrat la Chișinău, iar asta nu mi se pare corect. Dacă ar fi după mine, aș deschide ateliere de producție în toată țara, pentru a da de lucru cât mai multor oameni”, menționează designerul.

Teza de doctorat

Chiar dacă sunt inițiative lăudabile, designul industrial nu este dezvoltat în R. Moldova. „Imediat după facultate, tinerii specialiști sunt inhibați de sistemul de producere cumva standardizat. Direcțiile de afirmare a specialiștilor sunt mai mult în designul de mobilă. Din păcate, nu sunt multe companii, care să creeze mobilier conceptual și să facă cercetări”, menționează Mihai Stamati.

Designerul își dorește să realizeze cel puțin pentru o perioadă obiecte care să vină mai mult din propria inițiativă, după care să creeze și produse în serie ca să ajungă astfel în casele mai multor oameni. Artistul își mai dorește să finalizeze teza de doctorat la care lucrează și, deși tinde la o pauză, totuși se mai trezește uneori dimineața cu pixul în mână, desenând ceva „pentru sertar”.