Demnitari „la negru”

NEVOI // Mai mulți foști deputați din R. Moldova muncesc astăzi la negru peste hotare

Și-au pus semnătura pe cele mai importante documente de formare a statului R. Moldova, au adoptat apoi legi și au purtat insigna de deputat, iar astăzi îngrijesc de bătrâni sau muncesc la construcții prin Italia, Franța, Serbia sau Rusia. Este vorba despre mai mulți foști deputați din primul Parlament, dar și din legislaturile ulterioare. Sunt însă parlamentari și în actualul Legislativ ale căror soții muncesc peste hotare.

„Nu e o umilință”

Cel puțin 12 dintre deputații primului Parlament al R. Moldova au ajuns gastarbeiteri după ce și-au încheiat mandatele. Ion Munteanu a ajuns muncitor la negru în Italia încă acum 15 ani. După ce și-a încheiat munca în Parlament, fostul demnitar a încercat un timp să se descurce acasă, dar din salariul de profesor nu reușea să își acopere cheltuielile. „Când m-am dus în Italia, nu mi-am pus insigna de deputat în piept. Ce muncă găseam, aceea făceam. Am lucrat mai mulți ani la munci agricole, apoi în construcții. De vreo șapte ani lucrez la o uzină de tractoare. Munca e grea, dar și bine plătită”, spune fostul deputat. Vara, Munteanu împreună cu soția sa vin pentru câteva luni acasă, în vacanță, dar nevoile îi gonesc din nou în Cizmă. Fostul deputat nu consideră umilitoare munca pe care o face, precizând că rușine ar trebui să-i fie statului care nu-și poate întreține cetățenii.

Șomer și în Italia

Tot la o uzină de tractoare din Italia a lucrat timp de mai mulți ani și deputatul primului Parlament Ștefan Maimescu. „Am făcut la fel ca și mulți conaționali de-ai noștri care au rămas șomeri acasă. M-am dus să îmi câștig bucățica de pâine printre străini”, explică semnatarul Declarației de Independență. După venirea la putere a comuniștilor, în 2001, Maimescu a refuzat să accepte politica de moldovenizare promovată de Departamentul relaţii naţionale şi funcţionarea limbilor, la care lucra, și de aceea a fost concediat. A fost șomer mai bine de un an, apoi s-a angajat consultant la Departamentul de standardizare şi metrologie, dar la un an a fost din nou concediat. „Devenisem persona non grata în țara mea. Nu puteam fi angajat pentru că nu plăceam regimului”, își amintește Maimescu, care și astăzi este șomer, după ce, urmare a crizei, a fost disponibilizat de la uzină. Deputatul își caută un nou loc de muncă, iar până atunci locuiește la o familie de nobili din orășelul italian Cittadella. Chiar dacă a fost nedreptățit acasă, Maimescu nu uită de patrie. A înființat Asociația românilor-basarabeni „Maluri de Prut” și intenționează să deschidă și un post de radio pentru moldovenii aflați la muncă în Italia.

Muncă la negru în vacanțele parlamentare

E știut deja cum își câștigă existența fosta deputată Valentina Cușnir. Aceasta a împărtășit soarta sutelor de mii de moldoveni nevoiți să muncească la negru peste hotare încă de pe timpul mandatului. În vacanțele de vară și iarnă ale Parlamentului, deputata își strângea bagajele și pleca în Italia, unde îngrijea de bătrâni.

„Am fost silită de împrejurări să plec la muncă în Italia. În campania electorală pentru alegerile din aprilie 2005 am cheltuit mulți bani împrumutați și a trebuit să îmi găsesc o muncă de sezon pentru a-i întoarce”, dezvăluie fosta deputată. Și astăzi, la patru ani de la încheierea mandatului în Parlament, tot la muncă în Italia am găsit-o.

„Sunt în Veneția, la muncă”, ne-a comunicat Valentina Cușnir, precizând că acum este nevoită să muncească în Italia pentru a-și putea întreține familia. „Sunt șomeră de patru ani, de când mi-am încheiat mandatul în Parlament. Am încercat să îmi găsesc un loc de muncă în republică, dar nu am reușit”, ne explică ea.

„Mă bate gândul să plec din nou”

Tot în Italia, de mai mulți ani, lucrează și deputatul primului Parlament Mihai Druță. Colegul său de legislatură Anatol Chisner lucra acum câțiva ani la construcții, în Serbia. Tot în construcții, peste hotare, lucrează și fostul deputat Mihai Guslikov. Patru foști deputați au ales să imigreze în Rusia, unde au reușit să își găsească un loc de muncă și s-au stabilit ulterior. Mai mulți deputați și-au găsit rostul în România. De altfel, în România au emigrat cei mai mulți dintre promotorii Mișcării de eliberare națională: fostul premier Mircea Druc, fostul ministru al Învățământului Nicolae Mătcaș, tot acolo și-a câștigat un timp bucățica de pâine fostul ministru al Culturii Ion Ungureanu.

Ex-deputatul Ilie Bratu a revenit de ceva timp la Chișinău, după mai mulți ani în care a muncit în Spania și România. „Sunt la pensie, dar pensia o dau toată unei fete de-ale mele care încă e studentă. O duc foarte greu. Aş vrea să mă angajez undeva, dar toţi se feresc de ,,naţionalistul” Ilie Bratu, ca să nu aibă probleme... Deşi am o vârstă, mă bate gândul să plec din nou...”, ne-a mărturisit fostul deputat.

Menajeră pentru a întreține familia

Soția actualului deputat liberal reformator Anatol Arhire muncește de mai bine de zece ani în Italia pentru a întreține familia în care cresc cinci copii. „A plecat pentru prima dată în Italia prin 1999. De atunci, se duce periodic. Muncește menajeră, ca și majoritatea conaționalilor noștri care se află acolo. Avem doi copii studenți. Din câte știu, sunt singurul deputat cu o astfel de situație”, ne-a comunicat parlamentarul, precizând că, rămânând singur acasă, îi vine foarte greu să se descurce. „Trebuie să am grijă de copii, de casă și să reușesc să studiez proiectele de legi din Parlament”, ne explică el.

Un caz fericit

Există și cazuri mai fericite. Actualul șef al Biroului pentru relaţii cu diaspora, instituit de Guvernul R. Moldova, Victor Lutenco, a avut un episod din viață în care a muncit la negru în Italia. Se întâmpla în anii de studenție. Deși s-a înscris la studii de masterat, Lutenco a fost nevoit să le abandoneze și să plece la muncă în Italia unde a lucrat timp de patru luni în construcții. „Ziua căram căldări cu nisip pe un șantier de construcții, iar seara citeam „Frații Karamazov” de Dostoievski. Trebuie să recunosc că a fost foarte frustrant”, afirmă funcționarul care a reușit să revină acasă, să își facă masteratul și să își găsească ulterior un loc de muncă pe potriva capacităților sale.