Demisia lui Kozak: Divergențe cu Putin asupra războiului din Ucraina și planurile sale controversate pentru Moldova


Dmitri Kozak, un vechi colaborator al lui Vladimir Putin și autorul cunoscutului plan de federalizare a Republicii Moldova de la începutul anilor 2000, a demisionat din funcția de la Kremlin. Motivul ar fi divergențele de opinie cu președintele în privința războiului din Ucraina.
Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat joi că Dmitri Kozak a demisionat din funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale, menționând că este vorba despre voința proprie. „Pot confirma că Dmitri Nikolaevici Kozak și-a dat demisia. Din proprie inițiativă”, a spus Peskov citat de agenția TASS. „Nu am publicat decretul, nu există niciun decret”, a adăugat el.
Anterior, presa rusă a relatat că Dmitri Kozak „și-a dat demisia” din funcție la sfârșitul săptămânii trecute și ia în considerare diferite oferte de a intra în domeniul afacerilor. Surse occidentale și ruse au spus mai devreme că Dmitri Kozak și-a pierdut influența în Kremlin după ce i-a recomandat lui Putin să înceteze acțiunile militare în Ucraina și să înceapă negocieri de pace. Institutul pentru Studiul Războiului a asociat și el demisia lui Kozak cu neînțelegerile pe care le-ar fi avut cu Putin. Kozak ar fi insistat pentru negocieri cu Ucraina. ISW a menționat și că, potrivit unui politolog rus, Kozak - având originiv. în Ucraina sovietică - a fost singurul dintre cei prezenți la ședința Consiliului de Securitate al Federației Ruse din 21 februarie 2022 care s-a opus unei invazii pe scară largă în Ucraina.
Kozak este unul dintre „longevivii” administrației prezidențiale ruse. El a început să lucreze la Kremlin în 1999 ca adjunct al șefului pentru afaceri juridice, în vremea când Boris Elțîn era președinte, iar Aleksandr Voloșin conducea administrația sa, scrie TASS care oferă un CV amănunțit al lui Dmitri Kozak.
În toamna anului 2003, sub conducerea lui Dmitri Kozak, a fost dezvoltat un plan de soluționare a conflictului transnistrean, cunoscut în presă drept „Memorandumul Kozak”. Documentul propunea transformarea Moldovei în o „federație asimetrică” cu două regiuni autonome - Transnistria și Găgăuzia. Planul includea afirmarea limbii ruse ca limbă de stat, introducerea unor cote pentru reprezentanții regiuniilor autonome în instituțiile guvernamentale moldovenești, și crearea unui parlament bicameral, printre alte măsuri. Cu toate acestea, în ultimul moment, în noaptea de 24-25 noiembrie 2003, președintele moldovean la acel moment, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze acordul pe care-l parafase personal.






































































