DECLARAȚIE // Cinci membri ai CSP acuză colegii non-procurori că ar torpila intenționat ședințele Consiliului: „Creare artificială a impedimentelor în examinarea unor subiecte de interes special”

Cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), inclusiv președinta Angela Motuzoc, își acuză colegii non-procurori, majoritari în această structură, printre care și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, de faptul că nu ar veni în mod intenționat la ședințe, pentru a bloca activitatea CSP.

Într-o declarație făcută publică miercuri, procurorii din CSP fac referire la ședința de ieri care nu a avut loc din lipsă de cvorum, deși 40 de persoane vizate în proceduri de numire, promovare și examinare a diverselor adresări s-au prezentat la Consiliu.

„Este regretabil că nu a fost posibilă desfășurarea ședinței din motiv că nu s-a întrunit numărul necesar de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (unii membri non-procurori nu s-au prezentat), pentru ca să existe cvorum și ședința să fie deliberativă. (...) Analizând obiectiv situația, constatăm că printr-o asemenea conduită neloială au fost desconsiderate timpul, diligența și așteptările titularilor procedurilor ca demersurile și cererile lor să fie examinate în termenele consemnate oficial în agenda Consiliului Superior al Procurorilor. Mai mult de atât, accentuăm că în ultima perioadă devine tot mai frecventă practica amânării ședințelor Consiliului Superior al Procurorilor din cauza absenței unor membri non-procurori, ceea ce deduce impresia creării artificiale a impedimentelor în examinarea unor subiecte ce comportă un interes special. Toate aceste aspecte determină inclusiv și riscul creării unei puternice impresii că există anumite aranjamente și/sau trucări privind soluțiile ce urmează a fi adoptate de Consiliul Superior al Procurorilor, or, asemenea percepții trebuie evitate, deoarece afectează credibilitatea instituției”, cităm din declarația semnată de Angela Motuzoc, Inga Furtună, Eduard Varzar, Andrei Roșca și Constantin Șușu, membri ai CSP.

Cei cinci au ținut să remarce că „blocajele intervin mai cu seamă atunci când în agendă sunt incluse subiecte legate de numiri și promovări în sistem”, fapt care ar „goli de conținut orice inițiativă de reforme”.

„Și anterior ne-am exprimat poziția cu referire la necesitatea unui echilibru profesional între numărul de membri-procurori și membrii non-procurori în componența Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a garanta esența acestei autorități pe care legea o stabilește ca fiind organ de autoadministrare. Este inacceptabil ca, prin modul de aplicare în practică a legii, să se compromită activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, care prin Constituție este definit ca garant al independenței și imparțialității procurorilor. Concomitent, trebuie excluse orice interferențe ale puterii executive în activitatea instituției Procuraturii, aspecte nominalizate inclusiv și de mecanismele de monitorizare care au evaluat activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, despre care am informat anterior opinia publică”, cităm din aceeași declarație prin care procurorii din CSP își îndeamnă colegii la „corectitudine în comportament și conștientizarea responsabilității ce decurge din deținerea unei calități publice, impactul căreia este substanțial pentru sistemul de justiție”.

Membrii CSP vizați în declarația respectivă nu au comentat deocamdată nemulțumirile colegilor.