Stiri

De Paști, face operă de artă din ouă

Social 04.05.2013 10:38 Vizualizări

2922

ÎNCONDEIERE // Șase ore îi trebuie Antoninei Rusu ca să încondeieze un ou de toată frumusețea

Părinții și buneii sunt cei care i-au inspirat dragostea de arta populară și de tradiție. De la șase ani era pasionată de broderie, iar după ce i-a murit mama și-a găsit refugiul în încondeierea ouălor. Vorbim despre meșterul popular Antonina Rusu, cercetător științific la Institutul de Științe ale Educației.

Galina MUNTEANU

Pe Antonina Rusu am găsit-o acasă, în toiul pregătirilor pentru sărbătorile pascale. Ne-a întâlnit îmbrăcată în costum național, așa cum preferau de obicei să poarte bunica și mama ei, cele de la care a moștenit dragostea pentru arta populară. „Bunica toată viața a purtat costum național, chiar și atunci când era bătrână și orbise, o ruga pe mama să-i brodeze la cămașă câteva ornamente naționale. De la vârsta de șase ani am început să brodez și eu”, ne spune Antonina Rusu care își trage obârșia din satul Târnova, raionul Edineț.

Trăiește printre icoane, costume populare și ouă încondeiate

În odăița plină cu cărți, icoane, costume populare, iar pe perete un covor tradițional moldovenesc țesut manual, ouăle încondeiate ocupă un loc aparte. Pe o măsuță special amenajată își au locul toate atributele necesare încondeierii ouălor. Alături de acestea stau trei coșulețe cu ouă, unele finalizate, altele își mai așteaptă rândul, plita electrică încinsă, iar ceara e fierbinte, semn că Antonina Rusu era în miezul acțiunii.

Un ou de 20 de ani

Nu a reușit să-și facă o colecție, pentru că oricine îi pășește pragul primește în dar un ou încondeiat. I-au rămas doar câteva, iar cel mai vechi are 20 de ani, fiind unul dintre primele ouă încondeiate.

”Rudele au mai multe ouă încondeiate de mine decât eu. Iată vin sărbătorile pascale și toți așteaptă în dar câte un ou încondeiat. Chiar peste câteva zile va fi și ziua de naștere a fratelui meu. M-a rugat să-i aduc în dar rodul muncii și pasiunii mele - un ou încondeiat”, ne mărturisește femeia.

După moartea mamei, și-a găsit refugiu

Nu a încondeiat ouă când era mică, pentru că acest lucru îl făceau mama și bunica ei. „Au a fost foarte bune meșterițe. Începeau încondeierea ouălor de pe la jumătatea postului. Aveau o tehnică specială și încondeiau ouă în trei culori. Toate culorile le obțineau din plante, fierbând frunze, flori, coajă sau tulpini. Încondeiau vreo sută de ouă. Iar după ce le mâncam, cojile le fărâmițam și le presăram la flori. Se spunea că acestea vor fi mai frumoase”, își amintește Antonina Rusu.

După ce i-a murit ființa cea mai dragă – mama, și-a găsit refugiu în încondeierea ouălor. „Este o tradiție care presupune multă răbdare și talent. Modelele pe care le ornamentez sunt transmise de la mama și bunica. Eu doar le îmbin. Pe unele din ele le-am cules și de la colegi din România. Există peste 70 de desene, fiecare ornament sau culoare are un simbol aparte. Și oul este un simbol. Cum este scos puiul din ou, așa Iisus Hristos a călcat iadul și a scos omul la viață. Este simbolul biruinței asupra morții”, explică meșterul popular.

Ce semnificație au liniile și culorile

Rozeta, steluța, brăduțul, clepsidra, coloana – sunt parte din arta populară și vin din perioada neolitică. Linia dreaptă verticală simbolizează viața, cea dublă, dar dreaptă - eternitatea, linia ușor ondulată – apa, purificarea, linia cu dreptunghi – gândirea și cunoașterea. Și culorile la încondeierea ouălor își au semnificația lor. Albul este simbolul purității, albastrul – culoarea cerului și a apei, negrul reprezintă fertilitatea, iar galbenul – soarele.

Primii bani

Antonina Rusu nu și-a făcut o afacere din încondeierea ouălor, deși nu se plânge de lipsă de oferte. „Încondeiam doar pentru mine, după care am început să-i învăț și pe copii, lucram la un centru de creație. Acolo am și început să popularizez arta încondeierii ouălor. Singurii bani obținuți au fost acum șase ani când trebuia să plec în Ungaria la o expoziție. Am lucrat mai bine de o lună, dormeam câte trei ore pe noapte. Atunci, am reușit să încondeiez 50 de ouă, dar nu am mai ajuns în Ungaria. Ne-a fost refuzată viza. O prietenă de-a mea lucra la Ambasada Statelor Unite ale Americii și mi-a spus că se afla atunci în R. Moldova un grup de diplomați care caută să cumpere ceva tradițional. Iată așa am vândut acele ouă și am câștigat singurii bani din această artă”, ne-a mărturisit meșterul popular.

Secretele încondeierii

Tehnica încondeierii are și ea rânduielile sale și urmează un scenariu bine stabilit. Unealta folosită se numește chișiță și este formată dintr-un bețișor de lemn ce are fixat la unul din capete un ac prin care este trecut un fir de păr de porc. „Toată munca se face cu acest bețișor. Fiecare etapă este aplicată în ore sau zile diferite. Dacă e vorba de încondeierea ouălor de Paști, le fierbem, după aceea le ornamentăm. Iar dacă sunt decorative, atunci mai întâi sunt golite de conținut cu ajutorul unei seringi, după care sunt ornamentate. Este un proces foarte migălos care solicită, pe lângă talent, și multă răbdare”, spune doamna Antonina.

„Îmi place foarte mult ceea ce fac. Orele când încondeiez sunt pentru mine un refugiu în copilărie, la casa părintească. Când văd un coș cu ouă încondeiate, mă așez lângă el și pot să-l privesc ore în șir și îmi pare că mai frumos lucru nu există”, conchide meșterița.

Tradiție străveche

Încondeierea ouălor de Paște a luat naștere odată cu apariția creștinismului. Este o tradiție străveche, practicată în Europa Centrală și cea de Est. Ouăle încondeiate simbolizează sosirea primăverii si renașterea naturii. Fiind un obicei de origine precreștină, era practicat exclusiv de femei, cu o săptămână înainte de Paște, de obicei în „joia verde” și „vinerea seacă”. Creștinii spuneau că ouăle vopsite în aceste zile nu se strică.

Autor: Ziarul National