De ce îşi impuneau să zâmbească locuitorii din Budapesta?

După sfârşitul Primului Război Mondial, mulţi oameni au început să manifeste simptome de depresie şi de sindrom post-traumatic. Cea mai gravă situaţie a fost înregistrată în Ungaria, unde potrivit descopera.ro, s-a declanşat o adevărată „epidemie” de sinucideri, iar măsurile luate pentru a combate acest fenomen au fost cel puţin bizare.

Frumoasa capitală a Ungariei ajunsese să fie numită Oraşul Sinucigaşilor, pentru că numărul celor care îşi luau singuri viaţa era din ce în ce mai mare.

Budapest se transformase dintr-o destinaţie turistică încântătoare într-un oraş al oamenilor disperaţi, care caută să scape de probleme aruncându-se în apele Dunării.

De aceea, autorităţile au decis să pună bărci de patrulă sub toate podurile Budapestei, pentru ca sinucigaşii să fie salvaţi după ce sar în apă.

Nu doar atmosfera de după război ar fi fost de vină pentru aceste gesturi extreme, ci şi o melodie extrem de tristă, difuzată frecvent, scriau ziarele la acea dată.

Gloomy Sunday (Duminica tristă), un cântec compus în 1933 de pianistul ungar Rezso Seress, era foarte la modă atunci, dar a devenit celebră după ce a fost cântat de Billie Holiday, în 1941.

Mai multe sinucideri au fost asociate cu această melodie, în jurul ei luând naştere o adevărată legendă urbană. Postul de radio BBC a decis chiar să interzică difuzarea ei în 1941, pe motiv că dăunează moralului pe timp de război.

Versurile, compuse de poetul Laszlo Javor, spun povestea unui bărbat care vrea să se sinucidă după moartea iubitei lui.

Clubul Zâmbetelor

De teamă că fenomenul sinuciderilor va scăpa de sub control, câţiva medici au luat o măsură destul de ciudată: au înfiinţat un Club al Zâmbetelor, menit să îi înveţe pe oameni să zâmbească şi să fie din nou fericiţi.

Clubul a fost deschis la iniţiativa profesorului Jeno şi a unui hipnotizator pe nume Binczo şi s-a bucurat de mare succes.

Oamenii deprimaţi veneau aici ca să înveţe cum să zâmbească asemeni vedetelor: Clark Gable sau Loretta Young erau doar câteva exemple date de specialişti, dar şi celebra pictură cu Mona Lisa era atent analizată pentru surâsul ei enigmatic.

În cabinele clubului erau de asemenea imagini cu diferite tipuri de zâmbet, iar oamenii se fotografiau având pe faţă o bandă specială pe care era legat desenul unui zâmbet. Astfel, Oraşul Sinucigaşilor a devenit Oraşul Zâmbetelor.

Aceste fotografii au fost publicate în anul 1937 în revista olandeză Het Leven. Chiar dacă arată ciudat în aceste poze, oamenii care mergeau la Clubul Zâmbetelor declarau că se simt mult mai bine şi inedita tehnică de terapie avea efect, pentru că le îmbunătăţea considerabil starea de spirit.

Tulburări psihice care pot duce la sinucidere

Sindromul de stres post-traumatic este o tulburare psihică de anxietate care apare după expunerea unei persoane la un eveniment dramatic, cum ar fi un abuz sexual, un accident grav sau la traumele suferite în timpul războiului.

Tulburarea este des întâlnită în rândul veteranilor de război. Se manifestă prin amintiri tulburătoare, care revin continuu sau prin negarea unor evenimente reale care au fost foarte traumatizante.

De obicei, aceste persoane refuză să discute despre ce li s-a întâmplat, dar retrăiesc acele momente prin coşmaruri sau gânduri de care nu pot scăpa.

Sindromul de stres post-traumatic, alături de depresie, este una din tulburările care pot îndemna o persoană să se sinucidă.

De asemenea, sinuciderea este frecventă şi în cazul consumului abuziv de alcool şi droguri, în rândul bolnavilor de schizofrenie sau al celor care suferă de tulburare bipolară.

La nivel mondial, aproximativ 800.000 de oameni se sinucid în fiecare an, iar alte 10-20 de milioane încearcă să-şi pună singuri capăt vieţii fără să reuşească însă.

Conform statisticilor, în perioada 1978-2008, rata sinuciderilor este mult mai mare în Europa comparativ cu alte regiuni, Ungaria fiind printre ţările fruntaşe la acest trist capitol: peste 36 de sinucideri la 1000.000 de locuitori. Această statistică este valabilă în cazul bărbaţilor. La femei, rata este mai scăzută: doar 12 sinucideri la 100.000 de locuitori.

Oamenii trebuie să înţeleagă că sinuciderea ar putea fi o boală ca oricare alta, fără legătură cu personalitatea sau comportamentul unei persoane.