Paisprezece „pedepse" // Cum s-ar putea RĂZBUNA Rusia pentru sancţiunile care i-au fost impuse de Occident

Vladimir Putin afirma, la câteva ore după ce Washingtonul şi Bruxellesul anunţau noile sancţiuni impuse Moscovei, săptămâna trecută, că va reflecta la măsuri de retorsiune, relatează „The Moscow Times”, care prezintă 14 opţiuni ce pot ajunge pe biroul preşedintelui rus.

Moscova a trecut deja la acţiune, interzicând în august importuri de produse alimentare din ţări occidentale în valoare de aproximativ nouă miliarde de dolari anual.

Ministrul rus pentru Dezvoltare Economică Aleksei Uliukaiev a declarat marţi că măsurile de retorsiune nu vor fi extinse în afara sectorului agricol, dar unele voci mai belicoase au îndemnat Moscova să fie mai îndrăzneaţă.

„The Moscow Times” scrie, citat de Mediafax, că a analizat opţiunile care pot ajunge pe biroul lui Putin, prezentând 14 măsuri vehiculate, despre care afirmă că merg de la „plauzibil la fantezie":

1. Închiderea spaţiului aerian rus pentru companiile aeriene occidentale. Măsura ar oferi un avantaj competitiv companiilor asiatice şi ar „falimenta" un număr de firme europene, afirma premierul Dmitri Medvedev săptămâna trecută. Însă britanicul Richard Branson, deţinătorul Virgin Airlines, avertizează că măsura ar lovi cel mai puternic Rusia, care ar pierde aproximativ 300 de milioane de dolari pe an reprezentând taxe de survolare, şi i-ar determina pe occidentali să adopte contramăsuri.

2. Închiderea robinetului gazelor naturale către Europa. UE îşi acoperă o treime din consum din Rusia, iar „Gazprom” a întrerupt în iunie - a treia oară în decurs de opt ani - livrările către Ucraina. În ultimele zile, un număr de state est-europene au raportat reduceri neanunţate ale volumelor livrărilor. Însă această opţiune „nucleară" va crea probleme Moscovei, iar gigantul gazifer, deja vizat de sancţiuni, ar pierde bani, în contextul în care anul trecut a livrat Europei gaze în valoare de 60-70 de miliarde de dolari.

3. Interzicerea importurilor de vehicule din Occident. Consilierul prezidenţial Andrei Belousov a lansat această ameninţare la câteva ore după ce UE a anunţat implementarea noilor sancţiuni, joi. Rusia este cea mai mare piaţă auto de desfacere a Germaniei.

4. Interzicerea importurilor de haine din Vest. A doua ameninţare a lui Belousov viza importurile din anumite state europene de haine şi textile. La fel ca Europa, Rusia importă mai ales din Asia (peste patru cincimi). Conducătorul Asociaţiei industriei textile Şahmal Ildarov a îndemnat la un astfel de embargo, subliniind că ar stimula producţia locală.

5. Încetarea ajutorului acordat US Army în legătură cu Afganistanul. Din 2008, Statele Unite au plătit Rusiei aproximativ un miliard de dolari pe an, pentru a facilita evacuarea unor echipamente NATO din Afganistan via Volga şi oraşul Ulianovsk. Kremlinul poate anula înţelegerile, crescând costul evacuării pentru Washington.

6. Încetarea utilizării dolarului. Rusia are rezerve în valută străină în valoare de 400 de miliarde de dolari. În martie, când a anexat Crimeea, Banca centrală rusă a vândut obligaţiuni emise de Trezoreria americană în valoare de peste 100 de milioane de dolari. De asemenea, Moscova, al doilea exportator de petrol din lume, ar putea să nu mai vândă petrol în dolari. Măsura necesită timp şi renegocierea contractelor, dar vocile care o susţin sunt tot mai puternice. De asemenea, Rusia şi China - care doreşte să slăbească dolarul - au decis săptămâna trecută să efectueze jumătate din schimburile lor comerciale în ruble sau yuani, şi nu în dolari.

7. Alierea cu Iranul în pofida sancţiunilor occidentale. Putin şi preşedintele iranian Hassan Rohani s-au întâlnit săptămâna trecută şi au semnat acorduri multiple. Susţinerea rusă ar slăbi impactul sancţiunilor occidentale impuse Teheranului din cauza ambiţiilor militare nucleare iraniene. Însă Iranul este un potenţial rival al Rusiei în domeniul exportului de energie, putând livra gaze naturale Europei, diminuând poziţia „Gazprom”-ului.

8. Livrări de armament avansat inamicilor Occidentului. Rusia este al doilea exportator mondial de armament, după Statele Unite, cu 27% din vânzări la nivel global. După destrămarea URSS, Moscova a aderat la reglementări în domeniul controlului armamentului (de exemplu al tehnologiilor pentru rachete). Dacă Moscova renunţă la aceste acorduri, ar putea furniza Iranului şi Coreei de Nord, între altele, rachete balistice intercontinentale. De asemenea, ar putea vinde armament antiaerian, inclusiv sisteme de rachete de tip S-300 şi S-400, Siriei şi Iranului.

9. Refuzul împărtăşirii unor informaţii despre ameninţări teroriste. Agenţiile ruseşti - moştenitoarele fostului KGB sovietic - participă la combaterea ameninţării teroriste. Ultimul atac terorist de pe teritoriul american, la Maratonul din Boston, în 2013, a fost comis de doi imigranţi etnici ceceni, iar eşecuri în împărtăşirea informaţiilor între agenţii ruseşti şi americane au fost acuzate că au permis dublul atentat. Schimburile de acest fel sunt reglementate, iar Moscova ar putea decide să se retragă.

10. Crearea arhitecturii unui serviciu financiar rival, în contextul în care companiile occidentale din domeniul serviciilor financiare - sisteme de plată, sisteme de decontare, agenţii de rating şi canale de comunicare - domină comerţul global.

11. Acţiuni de lobby vizând crearea unor organizaţii internaţionale non-occidentale. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) datează de la al Doilea Război Mondial. Ţările emergente, membrii BRICS, au pus în iulie bazele unor organizaţii rivale FMI şi BM - care reflectă echilibrul global al puterii din anii '40 - şi se aşteaptă ca Rusia, afectată de primele valuri de sancţiuni, impuse din cauza implicării în conflictul din Ucraina, să desfăşoare acţiuni de lobby prin care să le susţină.

12. Vizarea unor mărci occidentale care operează în Rusia, ca McDonald's. În sectorul alimentaţiei publice, ar putea urma lanţuri de restaurante ca Burger King, Subway and KFC.

13. Întreruperea cooperării spaţiale. Măsura ar putea afecta interesele americane în domeniul securităţii prin reţinerea livrărilor de motoare de rachetă de tip RD-180 către colosul american din domeniul industriei spaţiale United Launch Alliance. Acest tip de motor este utilizat pentru propulsarea rachetei de tip Atlas V, utilizată în lansarea aproape a tuturor sateliţilor militari şi de spionaj americani. Statele Unite au rezerve doar pentru doi ani de lansări şi ar avea nevoie de cinci ani pentru a dezvolta un motor similar.

14. Închiderea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Rusia ar putea să refuze să mai transporte astronauţi americani pe ISS, un proiect la care iau parte 15 ţări, în valoare de 100 de miliarde de dolari. Rusia are un tun la bordul ISS - singura ţară care beneficiază de acest drept - şi ar putea "anexa" segmentul american (aproape jumătate din staţie). Un impact real şi de durată asupra programului ISS va marca sfârşitul cooperării civile în spaţiu de după Războiul Rece. Moscova ar putea opta să devină partenera Beijingului, în locul Washingtonului. Măsura ar avea consecinţe dezastruoase, în contextul în care cooperarea între toate naţiunile este o măsură-cheie de descurajare a militarizării spaţiului.