Cum poate fi JUDECAT şi pedepsit Vladimir Putin pentru crime de război

Joe Biden a cerut din nou luni ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război în urma masacrului de la Bucha, un orășel de lângă Kiev. Un astfel de proces ar fi dificil și s-ar putea derula în mai multe moduri, explică The Guardian, citat de observatornews.ro Însă să-l aduci pe președintele rus în fața unui tribunal nu este chiar un lucru simplu.

Curtea penală internațională (ICC), primul tribunal din lume pentru crime de război, le definește drept ”încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva, un set de legi umanitare care trebuie respectate pe timp de conflict armat. Jonathan Hafetz, un savant în drept penal internațional și în securitate națională a declarat agenției de presă Reuters că executarea civililor, așa cum se acuză că s-ar fi petrecut în Bucha, este o ”crimă de război în esență”. Rusia continuă să-și nege vinovăția.

Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate națională, a declarat luni reporterilor că există patru surse principale de dovezi: informații adunate de SUA și de aliații săi, inclusiv de la agențiile de informații, eforturile interne ale Ucrainei de a documenta crimele, materiale de la organizații internaționale, inclusiv ONU și ONG-uri, relatări ale presei internaționale independente, inclusiv fotografii, interviuri și documentație.

Procurorii ar putea acuza că Putin și cercul lui de apropiați au comis o crimă de război ordonând direct un atac ilegal sau prin faptul că au știut că se comit crime și nu au făcut nimic să le prevină. Dacă este ceva izolat, poate fi greu de dovedit, dar dacă se repetă la scară largă în Ucraina, devine mai convingător. SUA au acuzat Rusia de crime de război și înainte de descoperirile din Bucha.

”Trebuie să dovedești că au știut, că ar fi putut să știe sau ar fi trebuit să știe. Există un risc real ca în trei ani să ajungi la procesele unor oficiali de nivel mediu iar principalilii responsabili pentru această teroare - Putin, Lavrov, ministrul apărării, oamenii de informații, militarii și finanțatorii care o susțin - vor scăpa”, a declarat pentru Associated Press, Philippe Sands, profesor la University College London.

Curtea penală internațională s-a deschis în urmă cu 20 de ani pentru a-i judeca pe autorii de genocid și crime împotriva umanității. Însă, SUA, China, Rusia și Ucraina nu sunt state membre ale Curții Penale Internaționale, care este criticată pentru că se concentrează prea mult pe Africa și aplică o ”justiție selectivă”.

Procurorul șef Karim Khan a declarat în februarie că a deschis o anchetă pentru crime de război după ce Rusia a invadat Ucraina. Deși nu este stat semnatar, Ucraina a aprobat în trecut o anchetă din 2013, care include anexarea Crimeei de către Rusia. Curtea penală internațională va emite mandate de arestare dacă procurorii au „dovezi rezonabile” că au fost comise crime de război. Dar sunt puține șanse ca Rusia să se conformeze iar Curtea penală internațională nu poate judeca pe cineva în lipsă. Faptul că SUA nu s-au alăturat instanței pune din nou probleme diplomatice și cel mai probabil va stârni acuzații de ipocrizie a Occidentului.

În trecut, Donald Trump a spus în cadrul unei Adunări Generale a ONU că: „În ceea ce privește America, Curtea penală internațională nu are nicio jurisdicție, nici legitimitate și nici autoritate”. Sub administrația sa Casa Albă a anunțat că SUA vor impune interdicții oficialilor Curții implicați într-o potențială anchetă asupra unor presupuse crime comise de americani în Afganistan.

Cu toate astea, consilierul american Jake Sullivan a declarat luni că: ”SUA au putut să colaboreze cu instanța penală internațională în trecut în alte contexte, chiar dacă nu este stat semnatar. Există numeroase motive pentru a lua în considerare și locații alternative.”

Care sunt alternativele

În primul rând ONU. Însă Rusia este membru permanent în consiliul de securitate al ONU. ”Este greu de imaginat că nu ar încerca să-și exercite dreptul de veto pentru a bloca o rezoluție”, a comentat consilierul american Jake Sullivan. O altă opțiune ar putea fi un tribunal special organizat de un grup de țări. Tribunalul de la Nurnberg a fost înființat de SUA, Marea Britanie, Franța și Uniunea Sovietică pentru a-i judeca pe liderii naziști după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Alte modele ar putea include tribunalele înființate pentru a judeca crimele de război comise în timpul războaielor balcanice de la începutul anilor 1990 și a genocidului din Rwanda din 1994. Un alt exemplu este tribunalul special, susținut de ONU și înființat în 2002 pentru a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili pentru atrocitățile comise în timpul războiului civil din Sierra Leone în 1996.

Poate fi judecat Putin pentru alte acuzații

Ar fi mai ușor ca Putin să fie judecat pentru agresiune după ce a declanșat un război neprovocat împotriva unei alte țări suverane. Curtea penală internațională nu are jurisdicție asupra Rusiei pentru agresiune, deoarece Rusia nu este stat membru semnatar. Luna trecută, zeci de avocați și politicieni, inclusiv ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, și fostul premier britanic Gordon Brown, au lansat o campanie pentru a crea un tribunal special care să judece Rusia pentru agresiunea din Ucraina.

Cât timp ar dura un astfel de proces?

Probabil mulți ani. Tribunalul penal internațional pentru fosta Iugoslavie l-a pus sub acuzare pe Slobodan Milosevic, în 1999 și l-a arestat în 2001. Procesul său a început în 2002 și era încă în desfășurare când acesta a murit la Haga, în 2006.

La tribunalul special de la Haga, Charles Taylor, fostul președinte al Liberiei, a fost găsit vinovat, după patru ani de audieri, de crime de război și crime împotriva umanității pentru că i-a sprijinit pe rebelii care au comis atrocități.