Cum mănâncă știința banii publici

laboratoarele parcului „Inagro”

Interese // Proiectele inovaționale finanțate de stat ajung în impas din cauza unor agenți economici care profită de milioanele oferite din buget

Sute de milioane de lei sunt cheltuite anual în R. Moldova pentru sfera științei și inovării, însă rezultatele sunt destul de modeste. Urmând practica europeană, statul a ajuns să finanțeze și proiecte private pentru a obține producţie inovaţională, dar adesea afacerile eșuează, iar banii publici se pierd. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, din 64 de proiecte finanțate de stat în anii 2009-2012, opt au fost stopate chiar în prima fază, 13 proiecte sunt realizate cu mari întârzieri, iar altele sunt încă în derulare, fără a se cunoaște cu siguranță câte vor fi finalizate.

Uneori, Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic (AITT) acceptă spre finanțare proiecte înaintate de companii private, fără a verifica în detalii ce potențial economic au acestea. Se dovedește că unii agenți economici profită de banii statului pentru a-și atinge scopurile.

Idee abandonată după prima etapă

În vara anului 2012,Întreprinderea ,,Agrolacta-M” din satul Răzeni, Ialoveni, a primit din partea AITT 397 de mii de lei pentru a procura din Polonia capre de rasă. Alte 305 mii lei le-a scos din propriul buzunar. Proiectul avea drept scop obținerea, în premieră pentru R. Moldova, a laptelui de capră cu proprietăți dietetice și curative care să fie procesat potrivit tuturor rigorilor europene. Deși agentul economic urma să aducă caprele la fermă cel târziu în luna decembrie 2012, animalele au ajuns la destinație cu o întârziere de opt luni. Neregulile l-au pus în gardă pe coordonatorul proiectului, care a decis să fie stopată finanțarea pentru a doua fază.

Statul putea pierde 300 de mii de lei

„Urma să mai acordăm încă 300 de mii de lei pentru amenajarea unei săli de muls, procurarea utilajului și deschiderea unui atelier de procesare a laptelui, dar era riscant, deoarece agentul economic nu a respectat inițial cerințele. Mediul nostru de afaceri nu este gata să valorifice banii publici. Vrea să obțină din start venituri de 200%. Au profitat de banii statului, și-au cumpărat capre la jumătate de preț și au renunțat la proiect. Nu pot să zic că cele 397 de mii de lei s-au pierdut. Republica Moldova are capre de rasă, chiar dacă ele sunt acum la agentul economic. Noi continuăm să facem cercetări științifice de genotip, hrană, aclimatizare a animalelor”, precizează coordonatorul proiectului, Oleg Mașner, reprezentantul Institutului Științifico-practic de Zootehnie și Medicină Veterinară din cadrul Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Conducătorul companiei „Agrolacta-M” nu a fost de găsit pentru a explica de ce nu a dus la bun sfârșit proiectul cofinanțat de stat.

Fără rezultate după trei ani

Un alt proiect care a fost finalizat în 2011 și a costat bugetul statului 480 de mii de lei nu și-a atins scopul nici astăzi. Deși agentul economic a amenajat o linie tehnologică pentru fabricarea crupelor din diverse cereale, aceasta nu a funcționat niciodată. „Nu ni s-au creat condiții. Nu aveam lumină, apă. Am avut probleme din cauza secetei din anul trecut. Prețurile la materia primă sunt foarte mari. Acum situația a revenit la normal și vom lucra. Recent am avut o întâlnire cu reprezentanții AȘM și am decis că vom porni linia în câteva luni. Nu am renunțat la proiect. Avem planuri să mai montăm o linie tehnologică de ambalare a crupelor în pachete de 1 kg”, ne dă asigurări Vladislav Popovici, administratorul companiei „Ecoprodsan” care a realizat proiectul.

Milioane de lei pentru un parc științifico-tehnologic

În ultimii ani, AȘM și-a pus mari speranțe și în dezvoltarea unor parcuri științifico-tehnologice și a incubatoarelor de inovare. În perioada anilor 2009-2012, în acest sector au fost direcționate 17,5 milioane de lei. Doar Parcul științific „Inagro” amenajat în apropierea Aeroportului Internațional Chișinău a „înghițit” peste șapte milioane de lei din buget. Curtea de Conturi a stabilit un șir de nereguli la administratorul parcului – compania „Agroecoprod”. Pentru a dezvolta agricultura ecologică, agentul economic a primit în folosință 82 de hectare de terenuri pe bulevardul Dacia din capitală și alte 38 de hectare de pământ în satul Roșu, Cahul. „Din contul AITT au fost achitate lucrările de prelucrare a terenurilor, a fost cumpărat răsadul, a fost colectată și depozitată roada, iar veniturile obținute din comercializarea producției agricole au rămas la dispoziția administratorului. Terenurile din satul Roșu au fost date în arendă, fără permisiunea AȘM”, se spune în raportul Curții de Conturi. La 28 decembrie 2012, a fost reziliat contractul cu „Agroecoprod” care nu ar fi administrat eficient parcul.

Pasează vina

Fostul director financiar al companiei neagă acuzațiile și afirmă că a făcut tot posibilul pentru a dezvolta Parcul științifico-tehnologic „Inagro”. „A fost greu. Lucram și zi, și noapte, dar erau multe probleme. Am adus și experți străini care ne-au confirmat faptul că, fără investiții majore, nu poți face agricultură ecologică pe acele terenuri. Erau pline de buruieni de care nu poți scăpa încă o mie de ani, fără a utiliza pesticide care sunt interzise, dacă vrei să obții produse bio. Nu au fost înregistrate venituri din realizarea producției. Am recoltat legume sub nivelul minim, pentru că a fost și secetă în acei ani. Acolo un cub de apă costă 12 lei și imaginați-vă cât se cheltuia pentru irigare. AȘM ne-a promis ajutor pentru a dezvolta toate activele, a repara clădirile, dar nu a fost să fie. Nu am putut atrage investitori și am refuzat să mai gestionăm parcul”, ne spune fostul administrator, care ne-a cerut să nu-i dăm numele pentru că nu mai lucrează în cadrul companiei „Ecoprodsan”.

Există perspectivă

De cealaltă parte, directorul AITT afirmă că ei au fost cei care au reziliat contractul cu fostul administrator al parcului. „Nu avea o viziune clară de dezvoltare a obiectivului. Nici ei, nici cei care au venit după dânșii habar nu aveau cum să gestioneze un asemenea parc. Cu siguranță, volumul producției inovaționale a fost mai mare decât veniturile pe care le-a obținut administratorul. „Inagro” a fost eficient. Au fost alocate 7,3 milioane de lei, dar venitul statului a fost de 20 de milioane, bani proveniți numai din impozitele plătite de rezidenții parcului. Nu renunțăm la proiect. Este interes, este piață de desfacere, dar urmează să reformulăm sarcinile și să căutam alți investitori”, este optimist directorul Agenției pentru Inovare, Roman Chircă.