Discuții despre cultura online

Web // Majoritatea platformelor culturale au fost create şi se menţin fie din granturi nesemnificative, fie pe entuziasmul unei mâini de voluntari

Noile media au schimbat faţa culturii din spaţiul nostru. Odată cu apariţia blogurilor şi site-urilor personale şi de grup, cultura a încetat să mai fie un bun „de elită”, un patrimoniu clasic, la cheremul unor reviste de cultură „oficiale”. Alături de publicaţiile de cultură consacrate, care promovează anumite standarde – academice – şi o ierarhie de valori în baza unui concept elitist şi extrem de selectiv de „cultură înaltă”, platformele culturale web/online vin cu o viziune alternativă, mai „democratică”, asupra producţiei culturale.

Visurile ne mişcă înainte

Organizaţia „Oberliht” a organizat cel de-al patrulea eveniment din seria de întâlniri a organizaţiilor şi iniţiativelor independente de artă şi cultură din R. Moldova, de această dată dedicate platformelor web/online. O întâlnire care a avut drept scop să promoveze activitatea acestor platforme culturale şi să pună în discuţie problemele cu care se confruntă actorii scenei independente la dezvoltarea proiectelor lor.

O trăsătură comună pentru platformele culturale web este că majoritatea dintre ele au fost create şi se menţin fie din granturi nesemnificative, fie pe entuziasmul unei mâini de voluntari. Blogul „Coolturama”, iniţiat de Renata Popa, a fost creat de un... cioban autodidact, dar care a visat toată viaţa să ajungă să creeze un asemenea spaţiu virtual. Renata Popa a ştiut să valorifice necesităţile şi năzuinţele de afirmare ale tinerilor, ale oamenilor simpli, oferindu-le spaţiu de a se manifesta în perimetrul propriului blog. „Am avut noroc că am întâlnit oameni care aveau visuri”, astfel îşi explică Renata Popa potenţialul intelectual pe care a reuşit să-l antreneze, fără remunerare, în crearea şi funcţionarea „Coolturamei”.

O panoramă, pe scurt

Fiecare dintre blogurile/site-urile culturale existente problematizează diferit cultura şi vine cu o perspectivă personală de abordare. Unii pun accent pe atitudinea civică a unor actori independenţi – din „underground” – în spaţiul public, cum este, bunăoară, „Lista informativă” („Oberlist”), creată de Vladimir Us. Alţii încearcă să vadă semnificaţiile sociale şi chiar politice ale culturii, exemplu fiind site-ul de gândire critică şi analiză socială „Platzforma”. Site-ul „Locals”, printre puţinele care au o strategie ambiţioasă de autofinanţare şi durabilitate, îşi propune să prezinte cultura noastră oamenilor care ne vizitează ţara, cu sau fără scopuri turistice, evitând ghidurile oficiale, traseele bătătorite şi oferindu-le o altfel de cultură „locală”, una cotidiană. Pentru că majoritatea turiştilor care vin în R. Moldova vor să trăiască nu doar ca simpli turişti, ci în aşa fel încât să vadă şi să înţeleagă cum trăiesc localnicii, vizitând locurile de sociabilitate şi de cultură preferate de „băştinaşi”, cel puţin de o anumită pătură a acestora.

Nata Andreev, colaboratoare la platforma culturală pentru tineri „Diez”, un site care îşi propune să facă tinerii mai educaţi, mai informaţi, mai inteligenţi, crede că pentru a interesa tinerii trebuie să fii inventiv, creativ în textele pe care le scrii ca să-i determini să citească, bunăoară, şi o ştire despre o expoziţie de la Centrul „Constantin Brâncuşi”, pentru că majoritatea tinerilor preferă ştiri senzaţionale, şocante.

Site-ul „Platzforma” este unul de dezbatere publică care are ca scop să stimuleze gândirea critică, abordând fenomene şi problematici socioculturale neglijate sau manipulate în spaţiul public, cum ar fi: inegalităţile, intoleranţa şi marginalizarea anumitor grupuri de oameni ş.a.

„Briciul” este un site de tineri artişti voluntari, singurul care propune recenzii de producţii de film, autohtone şi internaţionale, făcând referinţă la celebra imagine din filmul lui Bunuel.