Stiri
Culise // „Cenușăreasa” din Constituție
Social
31.08.2013
13:16
3686
3686
Fostul ministru al Știinţei şi Învăţământului în perioada 1990-1994, Nicolae Mătcaș, dezvăluie ce lupte s-au dat în culise atunci, la începuturi, pentru a împiedica introducerea și păstrarea cursului de limbă și literatură română în școli
Mariana Rață
A fost „încoronată” prin Declarația de Independență la doi ani după ce i s-a spus pe nume, dar la adoptarea Constituției i-a fost „răpit” tronul și a fost alungată de la palat. De mai bine de 19 ani, limba română își strânge „oaste” pentru a reveni în scaunul de domnie. „Ostași” și-a crescut în școli, licee, universități, acolo unde românofobii moldoveniști aflați la guvernare nu au avut curajul și puterea de a interveni. La începuturi, s-au dat lupte subterane aprige pentru a păstra cursul de predare a limbii și literaturii române în instituțiile de învățământ din R. Moldova.
O luptă crâncenă
Profesorul universitar Nicolae Mătcaş, ministru al Știinţei şi Învăţământului din R. Moldova în perioada 1990-1994, cel căruia îi datorăm revenirea limbii române în spațiul dintre Prut și Nistru, își amintește că la etapa preministerială (1988-1990) a fost o luptă crâncenă pentru a le demonstra neprietenilor de ce „limba moldovenească” (sintagma „limba română” era scoasă totalmente din uz în timpul URSS-ului) trebuie să devină limbă de stat şi de ce este necesar să revenim la grafia latină. Pentru a se asigura că adevărul nu va fi tăinuit la infinit, Mătcaș, împreună cu colegul său Ion Dumeniuk, au strecurat în proiectul de lege privind atribuirea statutului de limbă de stat ideea unităţii de limbă moldo-română.
Reforme-fulger
Victoria legislativă nu a însemnat însă sfârșitul războiului. „Când am preluat portofoliul Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului (iunie 1990), chiar de la început, împreună cu dl acad. Petru Soltan, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă şi învăţământ din Parlament, am elaborat o dispoziţie către toate inspectoratele raionale prin care au fost introduse două discipline de studiu obligatorii şi pentru şcolile alolingve şi manualele respective erau numite pentru prima oară curajos şi corect: „Limba şi literatura română” şi „Istoria românilor”. Nu aveam când lua în seamă dificultăţile, reacţiile de opunere sau nemulţumire”, susține Mătcaș, recunoscând că acestea au fost cu duiumul. Profesori instruiți nu erau, literatură și manuale – de asemenea. „Au fost aduse în regim de urgenţă manuale din România, a fost editată ad-hoc o istorie a românilor, care se termina cu cedarea Basarabiei, au fost organizate pe loc cursuri de perfecţionare la literatura română şi istoria românilor, ulterior trimişi la perfecţionare în România profesorii de literatură şi istorie”, își amintește fostul ministru.
Presiuni de la Ambasada Rusiei
Despre presiunile care au existat atunci, Mătcaș susține că cele mai multe veneau din partea Ambasadei Federaţiei Ruse în R. Moldova, a parlamentarilor moldoveni, a unor cadre didactice deprinse să nu mai studieze nimic şi din partea rusofonilor şi a interfrontiştilor.
„Pur şi simplu nu am ţinut cont de ele, chiar cu riscul de a fi demis. Timpul era limitat, trebuiau făcute cât mai multe şi temeinic pentru înrădăcinarea adevărului istoric în conştiinţa mutilată sau neformată a românilor basarabeni. În şedinţa biroului Partidului Democrat Agrar din Moldova a fost emisă opinia că ministrul Învăţământului, Nicolae Mătcaş, ar fi românizat învăţământul moldovenesc şi ar fi reetnizat generaţia de tineri moldoveni. Interfrontiştii au încercat să mă destituie. Le-am demonstrat tuturor în Parlament că nu au dreptate în faţa adevărurilor indiscutabile, încât m-au mai lăsat până în 1994”, susține fostul ministru.
Speranțe pierdute
„Sărbătoarea” limbii s-a terminat însă odată cu venirea la putere a agrarienilor. Mătcaș a fost demis și lăsat fără loc de muncă la catedră, din care cauză a fost nevoit să ia calea exilului în România, iar noii miniștri au şi purces la „respectarea art. 13 din Constituţie privind denumirea limbii”, la „planificarea elaborării de dicţionare moldo-române” (miniştrii Gaugaş, Sima), la „apărarea statalităţii moldoveneşti”, la înlocuirea cursului de istorie a românilor cu aşa-numita istorie integrată, la eliminarea din şcoli a manualelor donate de ministerul din România.
„Am pierdut multe din speranţele care licăreau în zorii suveranităţii şi independenţei. Am vrut să fim liberi, şi nu suntem. Am vrut să ieşim de sub incidenţa unui pact de agresiune recunoscut drept nul şi neavenit, dar nu am reuşit. Elaborasem un plan complex de realizare a măsurilor privind implementarea legilor despre limbi, care a fost zădărnicit chiar de conducerea R. Moldova”, constată, cu regret, Nicolae Mătcaș, sugerând că trebuie schimbate de urgenţă legile despre limbi.
Curtea Constituțională o va judeca
Până una alta, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 12 septembrie asupra sesizării depuse de deputatul liberal Ana Guțu despre posibilitatea echivalării sintagmei „limba moldovenească” din Constituție cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific şi aplicată fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din R. Moldova. Guțu consideră că interpretarea acestui articol din Constituție ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei „limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o pretinsă scuză pentru a nu „încălca norma constituțională” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma „limba română”.
Limba română, probă de foc pentru alolingvi
Potrivit recensământului național din 2004, în R. Moldova locuiesc peste 840 de mii de cetățeni care vorbesc doar limba rusă. Situația pare să nu se fi schimbat esențial. Or, la examenele de bacalaureat din acest an, aproape 13% din elevii din școlile alolingve au picat proba la limba și literatura română.
Examene doar în română pentru cetățenie
Din acest an, străinii care vor să obțină cetățenia R. Moldova nu vor mai avea opțiunea de a susține în limba rusă examenul de cunoaștere a Constituției.
Decizia referitoare la susținerea examenului în limba română a fost aprobată de Guvern în urmă cu două săptămâni.
Ministrul Educației, Maia Sandu, care a venit cu propunerea de modificare a legii, a calificat drept lipsită de logică procedura de susținere a examenului în limba română sau rusă.
Câinii din R. Moldova învață limba română
Recent, autoritățile din R. Moldova au cerut poliției să își dreseze câinii și să le dea comenzile doar în limba română. Acest lucru este prevăzut într-o înțelegere de colaborare dintre ministerele Afacerilor Interne din R. Moldova și România. Specialiștii salută inițiativa, dar spun că doar noile generații de câini vor putea fi instruiți astfel. Mai mult, în prezent nu există cărți specializate pentru dresarea patrupezilor în română.
Până acum, câinii de serviciu din Republica Moldova erau dresați în limba română, rusă, dar și franceză.
Mariana Rață
A fost „încoronată” prin Declarația de Independență la doi ani după ce i s-a spus pe nume, dar la adoptarea Constituției i-a fost „răpit” tronul și a fost alungată de la palat. De mai bine de 19 ani, limba română își strânge „oaste” pentru a reveni în scaunul de domnie. „Ostași” și-a crescut în școli, licee, universități, acolo unde românofobii moldoveniști aflați la guvernare nu au avut curajul și puterea de a interveni. La începuturi, s-au dat lupte subterane aprige pentru a păstra cursul de predare a limbii și literaturii române în instituțiile de învățământ din R. Moldova.
O luptă crâncenă
Profesorul universitar Nicolae Mătcaş, ministru al Știinţei şi Învăţământului din R. Moldova în perioada 1990-1994, cel căruia îi datorăm revenirea limbii române în spațiul dintre Prut și Nistru, își amintește că la etapa preministerială (1988-1990) a fost o luptă crâncenă pentru a le demonstra neprietenilor de ce „limba moldovenească” (sintagma „limba română” era scoasă totalmente din uz în timpul URSS-ului) trebuie să devină limbă de stat şi de ce este necesar să revenim la grafia latină. Pentru a se asigura că adevărul nu va fi tăinuit la infinit, Mătcaș, împreună cu colegul său Ion Dumeniuk, au strecurat în proiectul de lege privind atribuirea statutului de limbă de stat ideea unităţii de limbă moldo-română.
Reforme-fulger
Victoria legislativă nu a însemnat însă sfârșitul războiului. „Când am preluat portofoliul Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului (iunie 1990), chiar de la început, împreună cu dl acad. Petru Soltan, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă şi învăţământ din Parlament, am elaborat o dispoziţie către toate inspectoratele raionale prin care au fost introduse două discipline de studiu obligatorii şi pentru şcolile alolingve şi manualele respective erau numite pentru prima oară curajos şi corect: „Limba şi literatura română” şi „Istoria românilor”. Nu aveam când lua în seamă dificultăţile, reacţiile de opunere sau nemulţumire”, susține Mătcaș, recunoscând că acestea au fost cu duiumul. Profesori instruiți nu erau, literatură și manuale – de asemenea. „Au fost aduse în regim de urgenţă manuale din România, a fost editată ad-hoc o istorie a românilor, care se termina cu cedarea Basarabiei, au fost organizate pe loc cursuri de perfecţionare la literatura română şi istoria românilor, ulterior trimişi la perfecţionare în România profesorii de literatură şi istorie”, își amintește fostul ministru.
Presiuni de la Ambasada Rusiei
Despre presiunile care au existat atunci, Mătcaș susține că cele mai multe veneau din partea Ambasadei Federaţiei Ruse în R. Moldova, a parlamentarilor moldoveni, a unor cadre didactice deprinse să nu mai studieze nimic şi din partea rusofonilor şi a interfrontiştilor.
„Pur şi simplu nu am ţinut cont de ele, chiar cu riscul de a fi demis. Timpul era limitat, trebuiau făcute cât mai multe şi temeinic pentru înrădăcinarea adevărului istoric în conştiinţa mutilată sau neformată a românilor basarabeni. În şedinţa biroului Partidului Democrat Agrar din Moldova a fost emisă opinia că ministrul Învăţământului, Nicolae Mătcaş, ar fi românizat învăţământul moldovenesc şi ar fi reetnizat generaţia de tineri moldoveni. Interfrontiştii au încercat să mă destituie. Le-am demonstrat tuturor în Parlament că nu au dreptate în faţa adevărurilor indiscutabile, încât m-au mai lăsat până în 1994”, susține fostul ministru.
Speranțe pierdute
„Sărbătoarea” limbii s-a terminat însă odată cu venirea la putere a agrarienilor. Mătcaș a fost demis și lăsat fără loc de muncă la catedră, din care cauză a fost nevoit să ia calea exilului în România, iar noii miniștri au şi purces la „respectarea art. 13 din Constituţie privind denumirea limbii”, la „planificarea elaborării de dicţionare moldo-române” (miniştrii Gaugaş, Sima), la „apărarea statalităţii moldoveneşti”, la înlocuirea cursului de istorie a românilor cu aşa-numita istorie integrată, la eliminarea din şcoli a manualelor donate de ministerul din România.
„Am pierdut multe din speranţele care licăreau în zorii suveranităţii şi independenţei. Am vrut să fim liberi, şi nu suntem. Am vrut să ieşim de sub incidenţa unui pact de agresiune recunoscut drept nul şi neavenit, dar nu am reuşit. Elaborasem un plan complex de realizare a măsurilor privind implementarea legilor despre limbi, care a fost zădărnicit chiar de conducerea R. Moldova”, constată, cu regret, Nicolae Mătcaș, sugerând că trebuie schimbate de urgenţă legile despre limbi.
Curtea Constituțională o va judeca
Până una alta, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 12 septembrie asupra sesizării depuse de deputatul liberal Ana Guțu despre posibilitatea echivalării sintagmei „limba moldovenească” din Constituție cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific şi aplicată fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din R. Moldova. Guțu consideră că interpretarea acestui articol din Constituție ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei „limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o pretinsă scuză pentru a nu „încălca norma constituțională” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma „limba română”.
Limba română, probă de foc pentru alolingvi
Potrivit recensământului național din 2004, în R. Moldova locuiesc peste 840 de mii de cetățeni care vorbesc doar limba rusă. Situația pare să nu se fi schimbat esențial. Or, la examenele de bacalaureat din acest an, aproape 13% din elevii din școlile alolingve au picat proba la limba și literatura română.
Examene doar în română pentru cetățenie
Din acest an, străinii care vor să obțină cetățenia R. Moldova nu vor mai avea opțiunea de a susține în limba rusă examenul de cunoaștere a Constituției.
Decizia referitoare la susținerea examenului în limba română a fost aprobată de Guvern în urmă cu două săptămâni.
Ministrul Educației, Maia Sandu, care a venit cu propunerea de modificare a legii, a calificat drept lipsită de logică procedura de susținere a examenului în limba română sau rusă.
Câinii din R. Moldova învață limba română
Recent, autoritățile din R. Moldova au cerut poliției să își dreseze câinii și să le dea comenzile doar în limba română. Acest lucru este prevăzut într-o înțelegere de colaborare dintre ministerele Afacerilor Interne din R. Moldova și România. Specialiștii salută inițiativa, dar spun că doar noile generații de câini vor putea fi instruiți astfel. Mai mult, în prezent nu există cărți specializate pentru dresarea patrupezilor în română.
Până acum, câinii de serviciu din Republica Moldova erau dresați în limba română, rusă, dar și franceză.
Stiri relevante
11.03.2024
16:31
2729
„Limba ROMÂNĂ, unica stăpână” în R. Moldova. Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea semnată de Voronin, Greceanîi și Batrîncea
30.03.2023
13:20
5682
UPDATE, DOC // REZOLVAT - LIMBA ROMÂNĂ în Constituție! Răsturnare de situație, după votul ISTORIC privind înlocuirea limbii „moldovenești”. Tănase: În Constituție a fost păstrată sintagma SCANDALOASĂ „limba moldovenească”, dar exclusă „grafia latină”
16.03.2023
10:15
2424
Cazul GOOGLE: Schimbarea sintagmei „limba moldovenească” din legislația R. Moldova cu cea de „limba ROMÂNĂ” va aduce o mulțime de AVANTAJE. „Eliminăm o ABERAȚIE, iar în loc oferim inclusiv o oportunitate economică pentru cetățenii noștri”
06.03.2023
14:21
3871
VIDEO // Socialiștii și comuniștii și-au scos ortacii la un PROTEST în apărarea „limbii moldovenești”. „Eu doar limba RUSĂ o știu, dar vreau „limba moldovenească”, nu limba statului vecin. Ну шы́ всё”. Replica GUVERNĂRII
01.03.2023
12:14
4201
„Limba moldovenească” pleacă în istorie. Sintagma „limba ROMÂNĂ” va figura în Constituția R. Moldova: „Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică”
27.02.2023
18:52
12318
DOC // Gata cu „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba maternă” sau „limba noastră”. În Constituția R. Moldova, dar și în toată legislația va figura „LIMBA ROMÂNĂ”
08.08.2018
20:04
5167
Care sunt limbile cele mai greu de învățat de pe mapamond? Cât de ușor poate fi învățată LIMBA ROMÂNĂ, de către un străin?
02.07.2018
13:20
2647
Ţara care a IMPORTAT gunoi de zeci de miliarde de dolari
21.03.2018
14:20
4331
Lupu, tot mai IZOLAT în rândurile PD? Diacov consideră că în Constituție demult trebuia să fie LIMBA ROMÂNĂ și pus PUNCT acestei probleme
12.01.2018
11:04
3484
O școală nouă românească a fost INAUGURATĂ la Cernăuți
12.12.2017
17:30
7592
TEST de gramatică! Află cât de bine știi limba română!
14.11.2017
11:59
4752
Dodon spune că a IDENTIFICAT 11 deputați din Parlament care se vor ALĂTURA socialiștilor
11.03.2024
16:31
30.03.2023
13:20
16.03.2023
10:15
06.03.2023
14:21
01.03.2023
12:14
27.02.2023
18:52
08.08.2018
20:04
02.07.2018
13:20
21.03.2018
14:20
12.01.2018
11:04
12.12.2017
17:30
14.11.2017
11:59
Top stiri
25.09.2026
01:38
406
Macron: Rusia ar putea mobiliza încă 300.000 de oameni pentru războiul din Ucraina
25.09.2026
01:37
0
Macron avertizează că Franța ar putea fi ținta unui atac rusesc cu dronă, similar celui de la Leipzig
25.09.2026
01:01
436
Vasile Tofan și Micheál Martin au discutat la New York despre parcursul european al Republicii Moldova și relațiile moldo-irlandeze
25.09.2026
00:33
437
Parlamentul a adoptat măsuri pentru protecție socială, energie, justiție și integrarea europeană a Republicii Moldova
25.09.2026
00:02
482
Donald Trump îl ironizează pe Joe Biden în fața lui Xi Jinping: „Acesta este autopenul. E Biden”
25.09.2026
00:00
485
Macron: Franța ar putea fi vizată de un atac rusesc cu dronă, după incidentul de la Leipzig
24.09.2026
23:28
455
Prognoza meteo pentru 25 septembrie–1 octombrie 2026
24.09.2026
21:29
651
De ce a ales Australia Adunarea Generală a ONU pentru a dezvălui atacul agenților AI asupra sistemului guvernamental
24.09.2026
20:53
479
Parlamentul a aprobat în prima lectură ajustarea cadrului privind protecția civilă și apărarea împotriva incendiilor la standardele UE
24.09.2026
20:39
508
Diplomația panda apropie SUA și China: Trump și Xi Jinping discută despre controlul uman al inteligenței artificiale
24.09.2026
20:37
580
Chișinăul și Tiraspolul au discutat despre reintegrare, drepturile cetățenilor și Fondul de convergență
24.09.2026
20:36
529
Cinci grade de calificare și sporuri de până la 2 000 de lei pentru angajații din asistența socială
24.09.2026
20:31
543
Maia Sandu, la 80 de ani de la fondarea USM: „Avem nevoie de oameni care își folosesc cunoștințele în beneficiul societății”
24.09.2026
20:00
569
Claude identifică un nou sistem enzimatic într-un virus, în prima mare reușită a laboratorului biologic Anthropic
24.09.2026
19:47
563
Muralul generat de inteligența artificială și criticat de comunitate, îndepărtat de pe peretele unui pub
24.09.2026
19:12
566
Mihai Popșoi și Jeyhun Bayramov au convenit să aprofundeze cooperarea moldo-azeră în domeniul energiei și economiei
24.09.2026
18:49
573
Un ucrainean, arestat în Polonia după un atac cu cuțitul la o abație: un mort și patru răniți
24.09.2026
18:42
702
Zelenski vrea să trăiască în Ucraina după președinție: „Să mă plimb pe străzi fără ca cineva să vrea să mă omoare”
24.09.2026
18:17
586
România alocă 50 de milioane de euro fondului de infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări și devine unul dintre principalii contributori
24.09.2026
18:10
576
Parlamentul a ratificat noul acord moldo-român pentru podul și infrastructura rutieră de la Ungheni
24.09.2026
17:38
529
Parlamentul aprobă în prima lectură simplificarea autorizării proiectelor de energie regenerabilă
24.09.2026
17:33
510
Parlamentul a adoptat noi reguli de transparență pentru numirea judecătorilor constituționali
24.09.2026
17:31
556
Parlamentul a votat în prima lectură proiectele privind declararea modernizării termoficării din Chișinău și Bălți ca fiind de utilitate publică națională
24.09.2026
17:20
565
Prof. dr. John Deanfield: Lupta cu obezitatea trebuie să înceapă din copilărie, prin educație și prevenție
24.09.2026
17:20
732
Vasile Tofan: Rusia testează reacția NATO, iar Europa trebuie să se pregătească pentru intensificarea propagandei Moscovei
25.09.2026
01:38
25.09.2026
01:37
25.09.2026
01:01
25.09.2026
00:33
25.09.2026
00:02
25.09.2026
00:00
24.09.2026
23:28
24.09.2026
21:29
24.09.2026
20:53
24.09.2026
20:39
24.09.2026
20:37
24.09.2026
20:36
24.09.2026
20:31
24.09.2026
20:00
24.09.2026
19:47
24.09.2026
19:12
24.09.2026
18:49
24.09.2026
18:42
24.09.2026
18:17
24.09.2026
18:10
24.09.2026
17:38
24.09.2026
17:33
24.09.2026
17:31
24.09.2026
17:20
24.09.2026
17:20
Actualitate
Parteneri
Stiri
Dorin Recean îl desființează pe Ion Chicu, „premierul lui Dodon și Plahotniuc, care a vrut să pună pe spatele moldovenilor așa-numita datorie de miliarde a regiunii transnistrene”: „Un fals flagrant lansat pentru a submina R. Moldova”
ULTIMA ORĂ // Sprijin financiar în prag de toamnă pentru ZECI DE MII de moldoveni. Maia Sandu a promulgat rectificarile la Legea Bugetului: Plăți unice NEIMPOZABILE de până la 4 000 de lei pentru bugetarii cu salarii sub 20 000 de lei
Premierul Tofan îl pune la punct pe socialistul Novac, care cere reducerea accizelor la carburanți de la volanul unui Land Cruiser cu un consum de 20 de litri de motorină: „Ar fi un transfer de bani de la săraci la bogați”
Propaganda prorusă, ATAC-FULGER la adresa sprijinului acordat Chișinăului: Falsul despre sistarea finanțărilor românești, DEMONTAT
Republica Moldova, în topul mondial al țărilor cu cea mai mare pondere de teren arabil: 56,8% din suprafață
Punct de vedere NAȚIONAL
Curs valutar
Sondaj
Prietenii noștri
















