Stiri

Culise // „Cenușăreasa” din Constituție

Social 31.08.2013 13:16 Vizualizări

3445

Fostul ministru al Știinţei şi Învăţământului în perioada 1990-1994, Nicolae Mătcaș, dezvăluie ce lupte s-au dat în culise atunci, la începuturi, pentru a împiedica introducerea și păstrarea cursului de limbă și literatură română în școli

Mariana Rață

A fost „încoronată” prin Declarația de Independență la doi ani după ce i s-a spus pe nume, dar la adoptarea Constituției i-a fost „răpit” tronul și a fost alungată de la palat. De mai bine de 19 ani, limba română își strânge „oaste” pentru a reveni în scaunul de domnie. „Ostași” și-a crescut în școli, licee, universități, acolo unde românofobii moldoveniști aflați la guvernare nu au avut curajul și puterea de a interveni. La începuturi, s-au dat lupte subterane aprige pentru a păstra cursul de predare a limbii și literaturii române în instituțiile de învățământ din R. Moldova.

O luptă crâncenă

Profesorul universitar Nicolae Mătcaş, ministru al Știinţei şi Învăţământului din R. Moldova în perioada 1990-1994, cel căruia îi datorăm revenirea limbii române în spațiul dintre Prut și Nistru, își amintește că la etapa preministerială (1988-1990) a fost o luptă crâncenă pentru a le demonstra neprietenilor de ce „limba moldovenească” (sintagma „limba română” era scoasă totalmente din uz în timpul URSS-ului) trebuie să devină limbă de stat şi de ce este necesar să revenim la grafia latină. Pentru a se asigura că adevărul nu va fi tăinuit la infinit, Mătcaș, împreună cu colegul său Ion Dumeniuk, au strecurat în proiectul de lege privind atribuirea statutului de limbă de stat ideea unităţii de limbă moldo-română.

Reforme-fulger

Victoria legislativă nu a însemnat însă sfârșitul războiului. „Când am preluat portofoliul Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului (iunie 1990), chiar de la început, împreună cu dl acad. Petru Soltan, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă şi învăţământ din Parlament, am elaborat o dispoziţie către toate inspectoratele raionale prin care au fost introduse două discipline de studiu obligatorii şi pentru şcolile alolingve şi manualele respective erau numite pentru prima oară curajos şi corect: „Limba şi literatura română” şi „Istoria românilor”. Nu aveam când lua în seamă dificultăţile, reacţiile de opunere sau nemulţumire”, susține Mătcaș, recunoscând că acestea au fost cu duiumul. Profesori instruiți nu erau, literatură și manuale – de asemenea. „Au fost aduse în regim de urgenţă manuale din România, a fost editată ad-hoc o istorie a românilor, care se termina cu cedarea Basarabiei, au fost organizate pe loc cursuri de perfecţionare la literatura română şi istoria românilor, ulterior trimişi la perfecţionare în România profesorii de literatură şi istorie”, își amintește fostul ministru.

Presiuni de la Ambasada Rusiei

Despre presiunile care au existat atunci, Mătcaș susține că cele mai multe veneau din partea Ambasadei Federaţiei Ruse în R. Moldova, a parlamentarilor moldoveni, a unor cadre didactice deprinse să nu mai studieze nimic şi din partea rusofonilor şi a interfrontiştilor.

„Pur şi simplu nu am ţinut cont de ele, chiar cu riscul de a fi demis. Timpul era limitat, trebuiau făcute cât mai multe şi temeinic pentru înrădăcinarea adevărului istoric în conştiinţa mutilată sau neformată a românilor basarabeni. În şedinţa biroului Partidului Democrat Agrar din Moldova a fost emisă opinia că ministrul Învăţământului, Nicolae Mătcaş, ar fi românizat învăţământul moldovenesc şi ar fi reetnizat generaţia de tineri moldoveni. Interfrontiştii au încercat să mă destituie. Le-am demonstrat tuturor în Parlament că nu au dreptate în faţa adevărurilor indiscutabile, încât m-au mai lăsat până în 1994”, susține fostul ministru.

Speranțe pierdute

„Sărbătoarea” limbii s-a terminat însă odată cu venirea la putere a agrarienilor. Mătcaș a fost demis și lăsat fără loc de muncă la catedră, din care cauză a fost nevoit să ia calea exilului în România, iar noii miniștri au şi purces la „respectarea art. 13 din Constituţie privind denumirea limbii”, la „planificarea elaborării de dicţionare moldo-române” (miniştrii Gaugaş, Sima), la „apărarea statalităţii moldoveneşti”, la înlocuirea cursului de istorie a românilor cu aşa-numita istorie integrată, la eliminarea din şcoli a manualelor donate de ministerul din România.

„Am pierdut multe din speranţele care licăreau în zorii suveranităţii şi independenţei. Am vrut să fim liberi, şi nu suntem. Am vrut să ieşim de sub incidenţa unui pact de agresiune recunoscut drept nul şi neavenit, dar nu am reuşit. Elaborasem un plan complex de realizare a măsurilor privind implementarea legilor despre limbi, care a fost zădărnicit chiar de conducerea R. Moldova”, constată, cu regret, Nicolae Mătcaș, sugerând că trebuie schimbate de urgenţă legile despre limbi.

Curtea Constituțională o va judeca

Până una alta, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 12 septembrie asupra sesizării depuse de deputatul liberal Ana Guțu despre posibilitatea echivalării sintagmei „limba moldovenească” din Constituție cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific şi aplicată fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din R. Moldova. Guțu consideră că interpretarea acestui articol din Constituție ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei „limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o pretinsă scuză pentru a nu „încălca norma constituțională” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma „limba română”.

Limba română, probă de foc pentru alolingvi

Potrivit recensământului național din 2004, în R. Moldova locuiesc peste 840 de mii de cetățeni care vorbesc doar limba rusă. Situația pare să nu se fi schimbat esențial. Or, la examenele de bacalaureat din acest an, aproape 13% din elevii din școlile alolingve au picat proba la limba și literatura română.

Examene doar în română pentru cetățenie

Din acest an, străinii care vor să obțină cetățenia R. Moldova nu vor mai avea opțiunea de a susține în limba rusă examenul de cunoaștere a Constituției.

Decizia referitoare la susținerea examenului în limba română a fost aprobată de Guvern în urmă cu două săptămâni.

Ministrul Educației, Maia Sandu, care a venit cu propunerea de modificare a legii, a calificat drept lipsită de logică procedura de susținere a examenului în limba română sau rusă.

Câinii din R. Moldova învață limba română

Recent, autoritățile din R. Moldova au cerut poliției să își dreseze câinii și să le dea comenzile doar în limba română. Acest lucru este prevăzut într-o înțelegere de colaborare dintre ministerele Afacerilor Interne din R. Moldova și România. Specialiștii salută inițiativa, dar spun că doar noile generații de câini vor putea fi instruiți astfel. Mai mult, în prezent nu există cărți specializate pentru dresarea patrupezilor în română.

Până acum, câinii de serviciu din Republica Moldova erau dresați în limba română, rusă, dar și franceză.

Autor: Ziarul National

Prietenii tăi merită să știe ASTA!