Cu ce consecințe s-ar confrunta R. Moldova, dacă rușii aruncă în aer barajul de la Novodnestrovsk? Ministru din Ucraina: „Inundații uriașe, multe pierderi materiale, case luate de ape, dar și mai grav - nu veți avea apă potabilă pentru populație”

R. Moldova s-ar putea confrunta cu consecințe devastatoare, dacă rușii vor arunca în aer barajul de la Novodnestrovsk, așa cum au procedat acum un an cu barajul de la Kahovka.

„Dacă vor distruge unul dintre barajele de pe râul Nistru, în următoarele două-trei zile vor fi inundații uriașe, vor fi foarte mari stricăciuni, multe pierderi materiale, multe case luate de ape. Dar și mai grav e că, după asta, nu veți avea apă potabilă pentru populație, așa cum este acum situația în regiunea Herson. Noi, din păcate, trecem prin această experiență, trebuie să modificăm infrastructura pentru a putea aproviziona localnicii cu apă, trebuie să săpăm fântâni etc. E o problemă foarte complicată, credeți-mă. Din acest motiv, cred că R. Moldova trebuie să se alăture apelurilor către partenerii internaționali să închidă cerul deasupra Ucrainei și să ofere sisteme Patriot. Toate aceste obiecte infrastructurale de importanță strategică ar trebui să fie protejate de sisteme de apărare aeriană”, a declarat ministrul Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei, Ruslan Streleț, în cadrul unui interviu pentru Deschide.md.

Potrivit lui Ruslan Streleț, distrugerea barajului de la Kahovka a fost „cel mai mare act de ecocid” de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

„Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 de miliarde de hrivne (aprox. 3,35 miliarde de euro - n.r.). Ucraina a pierdut atunci 14 kilometri cubi de apă potabilă, apă suficientă pentru a aproviziona toată populația globului pământesc timp de două zile. Am pierdut această cantitate de apă în două zile. Așa că, dacă vor distruge vreun alt baraj, vom avea aceeași situație. Și este foarte greu de calculat care vor fi costurile. Dar nu este problema principală cât va costa. Problema principală este cum să o restaurăm. Pentru că, de exemplu, din cauza rușilor au ars sau au fost afectate 30% din pădurile Ucrainei. Suprafața pădurilor arse în Ucraina mai mare decât suprafața totală a Ciprului sau ca două treimi din suprafața R. Moldova. Noi calculăm costurile. Dar spuneți cum să refacem copacul care a crescut 80 de ani, 100 de ani? Cum să-l refacem într-o zi? Câți bani trebuie să plătim pentru a-l reface într-o zi? Nicio sumă de bani nu poate repara aceste pierderi”, a arătat ministrul Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei.

Aceeași sursă susține că o eventuală scurgere radioactivă la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este sub controlul ocupanților ruși și este folosită de Moscova pentru a șantaja Kievul și Occidentul, ar provoca o tragedie de șase ori mai mare decât cea de la Cernobîl. Potrivit lui, tot estul Europei se va transforma într-un deșert radioactiv pentru cel puțin 100 de ani.

„Această catastrofă va fi mult mai mare decât catastrofa de la Cernobîl din 1986. Pentru că centrala nucleară de la Cernobîl avea doar un reactor. Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa și are șase reactoare. Nici nu pot să-m imaginez ce teritoriu va fi afectat. Orașele mari, adică Zaporojie, Kirovograd, Dnipro, Nikolaev, Herson, după care R. Moldova, estul Poloniei, Slovacia, România, Bulgaria. O mare parte din Marea Neagră. Toate aceste teritorii ar putea fi afectate. Noi și acum, după 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, simțim urmările. Dar dacă puteți multiplica aceste urmări de șase ori, va fi afectat un teritoriu foarte mare. Și va fi o poluare radioactivă care va ține 100 de ani”, a estimat oficialul ucrainean în interviul oferit pentru Deschide.md.

Menționăm că ministrul Ruslan Streleț a efectuat o vizită la Chișinău unde a discutat cu ministrul Mediului din R. Moldova, Sergiu Lazarencu, despre implementarea Punctului 8 din Formula de Pace a președintelui Volodimir Zelenski, care pune accent pe necesitatea protejării mediului, dar și despre parcursul european al celor două state.

Cei doi miniștri au dezbătut și problema secării fluviului Nistru.

„Ați văzut informațiile apărute zilele trecute despre scăderea nivelului apei în Nistru și am discutat cum să găsim calea corectă pentru a aduce apa în râu cât mai repede posibil. Și cred că, după colectarea datelor corecte de la experți și obținerea informațiilor, vom lua o decizie comună corectă despre cum să facem acest lucru și cum să-l implementăm la nivel guvernamental în R. Moldova și în Ucraina. Am discutat și despre cooperarea în anumite comisii și am vorbit despre viitoarea vizită a ministrului din R. Moldova la Kiev. Cred că va fi în viitorul apropiat”, a declarat Ruslan Streleț pentru Deschide.md.