Crusta de sub Munții Apenini se desprinde și se scufundă în manta, alimentând activitatea seismică din Italia

Un nou studiu arată că partea inferioară a crustei terestre de sub Munții Apenini se desprinde și coboară în manta. Procesul, numit delaminare, contribuie la intensa activitate seismică din Italia și oferă noi explicații despre modul în care evoluează această regiune geologică.

Crusta terestră din regiunea Italiei se „desface” şi coboară în mantaua terestră, acționând ca un motor al activităţii seismice din Munţii Apenini. Lanțul muntos se întinde de-a lungul peninsulei italiene, asemenea unei coloane vertebrale. Concluziile fac parte dintr-un nou studiu publicat luna aceasta în jurnalul Communications Earth & Environment.

Zona oferă o perspectivă unică asupra procesului de subducţie, adică pătrunderea unei plăci de crustă oceanică sub o placă vecină de crustă continentală, a explicat autorul principal al studiului, Stefano Tavani, geolog la Universitatea din Florenţa.

„Ne confruntăm cu o etapă foarte, foarte târzie a subducţiei, iar tectonica este determinată de un alt motor, care produce această desfacere”, a declarat Tavani.

Regiunea mediteraneană, situată între Africa şi Eurasia, este un mozaic format din microplăci tectonice şi lanţuri muntoase. Din acest motiv, geologia zonei este extrem de complicată. Evoluţia sa generală este influenţată de placa africană, aflată la sud, care înaintează spre nord, comprimă crusta şi determină scufundarea unui ocean antic, numit Tethys, în mantaua de sub Munţii Apenini.

Acest proces se desfăşoară de aproximativ 50 de milioane de ani. De-a lungul Apeninilor, el a creat un mediu geologic complex, în care acţionează simultan forţe tectonice diferite.

Pe măsură ce placa africană continuă să pătrundă sub placa eurasiatică, limita zonei de subducţie a început să se deplaseze la rândul său către placa africană. Această mişcare a făcut ca partea de crustă aflată pe latura eurasiatică să se întindă şi să se subţieze.

În urma acestui proces s-au format două bazine mari. Primul este mai vechi şi se află în Marea Mediterană, la vest de Corsica şi Sardinia. Al doilea este mai tânăr şi este legat de segmentul tirenian şi de Sardinia, formând partea estică a Mării Mediterane din zona Corsicăi şi Sardiniei. Acest bazin are o vechime de aproximativ 10 milioane de ani.

Până acum, mecanismul care stă la baza extinderii crustei şi a formării acestor bazine, precum şi al forţelor de compresie care au ridicat Apeninii, nu era pe deplin înţeles, potrivit lui Tavani.

Pentru a analiza mai bine această tectonică neobişnuită, Tavani şi colegii săi au combinat înregistrările cutremurelor cu date despre mişcările solului, obţinute prin GPS şi prin măsurători satelitare. Cercetătorii au comparat aceste informaţii cu modele tectonice ale deplasării plăcilor şi au descoperit că, sub Apenini, crusta inferioară se desprinde şi se scufundă în manta.

În geodinamică, delaminarea reprezintă pierderea şi coborârea porţiunii inferioare a litosferei din placa tectonică de care aceasta a fost ataşată. Practic, partea de jos a crustei se separă de structura de deasupra şi începe să coboare în profunzimea mantalei.

Cercetătorii susţin că această delaminare, şi nu doar subducţia unei plăci sub alta, provoacă cea mai mare parte a activităţii seismice din Apenini. În următoarele câteva milioane de ani, partea inferioară a crustei va înceta să coboare, iar cele două plăci se vor suda împreună, a explicat Tavani.

Procese asemănătoare se desfăşoară şi în alte regiuni ale lumii. Un exemplu este „şanţul” elen, aflat la sud de Grecia, unde interacţiunea dintre plăcile tectonice şi microplăci produce, de asemenea, o activitate seismică importantă.

Două cutremure cu magnitudini de peste 6 grade au zguduit Creta în mai puțin de două săptămâni, în luna mai a anului trecut. Evenimentele au provocat îngrijorare în rândul locuitorilor și al turiștilor, mai ales după valul seismic care a afectat insula Santorini în luna februarie.

Un seism cu magnitudinea de 6,1 grade pe scara Richter a lovit zona maritimă din jurul Cretei, la doar câteva zile după un alt cutremur puternic, ale cărui unde seismice s-au propagat până în Egipt. Autoritățile au emis imediat o avertizare de tsunami, iar în portul vechi al insulei au fost raportate unele avarii.

Cu toate acestea, unii specialişti au afirmat că nu există indicii potrivit cărora aceste mişcări tectonice ar fi conectate sau că ar reprezenta un pericol iminent pentru populaţie. Alţi experţi au luat în calcul şi regiunea elenă, caracterizată de prezenţa unor microplăci tectonice aflate în sud.

„De fiecare dată când călătorești în Grecia, te afli într-o regiune cu activitate seismică.” a explicat Rémy Bossu, secretarul general al Centrului Euro-Mediteranean de Seismologie.

Specialiştii atrag însă atenţia asupra importanţei informării corecte şi a cunoaşterii regulilor care trebuie respectate în cazul unui cutremur, mai ales de către vizitatorii străini. „Trebuie să te protejezi, evitând spațiile deschise, pe cât posibil”, subliniază Bossu.

„Cutremurul în sine, de această magnitudine, nu rănește automat oamenii, dar țiglele de pe acoperișuri sau balcoane se pot prăbuși. Deci trebuie să știi cum să te comporți în timpul unui cutremur și, mai presus de toate, să asculți autoritățile.”

Cutremurul produs în apropiere de Creta a fost resimţit şi în insulele învecinate din Marea Egee, precum şi în capitala Atena. O parte dintre locuitorii Cretei au povestit că au fost treziţi de mişcări violente şi de zgomote puternice, urmate de replici mai slabe.

Vassilis Karastathis, directorul Institutului de Geodinamică din cadrul Observatorului Naţional din Atena, a explicat că pagubele au fost limitate, deoarece epicentrul s-a aflat în mare. „Cred că scenariul cel mai probabil este să evolueze exact așa cum pare, cu o serie de replici foarte slabe”, a declarat Karastathis, precizând că fenomenul este monitorizat atent.

În februarie, insula Santorini a trecut printr-o activitate seismica ieşită din comun. Specialiştii au descris fenomenul drept un „val de cutremure”, manifestare asociată îndeosebi cu natura vulcanică a insulei. Rémy Bossu a confirmat existenţa unei componente vulcanice în cazul mişcărilor produse în zonă.

Mii de turişti au părăsit insula, iar autorităţile locale au introdus măsuri speciale de protecţie pentru eventualitatea unei erupţii. Locuitorii şi vizitatorii au fost îndemnaţi să urmărească instrucţiunile oficiale şi să evite zonele considerate vulnerabile.

„Pentru cei care nu sunt obișnuiți, poate fi înspăimântător, iar deși un cutremur mare nu este imposibil, majoritatea clădirilor și hotelurilor respectă codul strict care le protejează de pagube,” afirmă Melis. „Grecia are cea mai ridicată activitate seismică din Europa și, alături de Turcia, face parte din două țări cu activitate foarte intensă. Dar, după cum am spus, magnitudinile catastrofale sunt foarte rare.”

În ceea ce priveşte alerta de tsunami, aceasta este activată automat în Marea Mediterană pentru orice cutremur produs sub apă cu magnitudinea de cel puţin 6. „În mod obișnuit, pentru magnitudinea 6 nu te aștepți la un tsunami de proporții mari. Pentru acest nivel, recomandarea este să nu intri în porturi și să nu mergi pe plajă, deoarece nivelul mării poate crește”, explică Bossu.

Cutremur în estul Turciei, la mică adâncime. Seismul a fost puternic resimţit.