Starship se pregătește pentru primul zbor orbital: SpaceX ar putea lansa misiunea pe 28 septembrie
227
SpaceX se pregătește pentru lansarea Starship Flight 14, o misiune care ar putea marca primul zbor orbital al navei.
Compania a finalizat asamblarea rachetei Starship, programată să efectueze cea mai ambițioasă misiune de testare a vehiculului de până acum. Flight 14 ar urma să reprezinte prima încercare a Starship de a ajunge pe orbita terestră.
Flight 14 este programat să decoleze într-o fereastră de lansare de 75 de minute, care se va deschide pe 28 septembrie, la ora 12:15 GMT. Prima treaptă a rachetei portante Super Heavy, Booster 21, a fost transportată în această săptămână la rampa de lansare. Treapta superioară, denumită Ship 41, a fost ridicată pe rampă miercuri noaptea, pe 23 septembrie.
Cele două componente ale vehiculului spațial, racheta portantă și capsula propriu-zisă, se află acum pe rampa Pad 2 a bazei SpaceX Starbase, din sudul Texasului. Acestea sunt supuse ultimelor verificări înaintea unui test important de alimentare, programat pentru joi, 24 septembrie.
Flight 14 va fi prima încercare a Starship de a ajunge pe orbită și reprezintă un moment major pentru vehiculul de lansare, aflat în dezvoltare de mai bine de un deceniu. Dacă misiunea se va desfășura conform planului, Starship va transporta pe orbită un lot de sateliți de internet de mare viteză Starlink, versiunea 3 (V3), dezvoltați de SpaceX.
Starship a transportat loturi mici de sateliți Starlink V3 și în timpul lansărilor anterioare. Totuși, traiectoriile suborbitale ale acelor misiuni au făcut ca sateliții să ardă în atmosfera Pământului, în loc să rămână pe orbită.
Ship 41 a fost încărcată cu 26 de sateliți Starlink V3. Dacă aceștia vor fi plasați cu succes pe orbită, vor deveni primii membri ai unei noi constelații pe care Elon Musk, fondatorul și directorul executiv al SpaceX, speră să o extindă la peste 100.000 de sateliți.
Sateliții Starlink V3 sunt mai mari și mai puternici și ar urma, în cele din urmă, să înlocuiască integral rețeaua Starlink existentă. Potrivit planurilor prezentate de Musk, aceștia vor ocupa orbita joasă a Pământului, cunoscută drept LEO, alături de o rețea și mai extinsă, formată din peste un milion de sateliți destinați centrelor de date pentru inteligență artificială, dacă SpaceX va obține aprobările necesare.
Desfășurarea primului lot de sateliți Starlink V3 depinde de atingerea orbitei de către Starship, o performanță pe care racheta nu a încercat-o până acum. Primele 13 zboruri ale Starship s-au desfășurat pe traiectorii suborbitale, în timp ce SpaceX a ajustat designul vehiculului de lansare.
La fel ca sateliții Starlink pe care îi transportă, Starship se află, de asemenea, în versiunea sa de design V3. SpaceX este încrezătoare că Ship V3 poate îndeplini obiectivele de bază ale misiunilor imediate: să ajungă pe orbită, să își desfășoare încărcătura utilă și să revină în siguranță pe Pământ.
Pentru misiuni mai complexe, desfășurate pe orbite mai îndepărtate, SpaceX va trebui să depășească mai multe obstacole tehnologice. Printre acestea se numără realimentarea orbitală și păstrarea propulsoarelor criogenice în spațiu.
Pentru ca Starship să poată transporta încărcături utile dincolo de LEO, vor fi necesare lansări suplimentare, destinate realimentării rezervorului principal de propulsor al navei. Aceste operațiuni vor fi esențiale pentru misiunile de lungă durată și pentru transportul echipamentelor către destinații mai îndepărtate.
Pe lângă planul SpaceX de a construi constelația Starlink V3, NASA a contractat vehiculul Starship pentru programul Artemis, care urmărește construirea unei baze selenare permanente.
Dacă repetiția de joi se va desfășura fără probleme, SpaceX ar putea lansa Flight 14 pe 28 septembrie, conform programului anunțat. Spre deosebire de zborurile suborbitale anterioare, care au durat aproximativ o oră, Flight 14 ar urma să dureze aproape 10 ore, de la lansare până la amerizarea în Oceanul Pacific.
Ambițiile lui Elon Musk nu se limitează însă la programul Starship. SpaceX a trimis la începutul verii un nou lot de 24 de sateliți Starlink pe orbită, după lansarea unei rachete Falcon 9 de la Space Launch Complex 4 East, în cadrul bazei Vandenberg Space Force din California.
Într-o altă misiune, SpaceX a lansat luni un nou grup de 24 de sateliți Starlink cu ajutorul unei rachete Falcon 9, de la aceeași facilitate din California. La aproximativ opt minute și jumătate după desprinderea de sol, prima treaptă a rachetei Falcon 9, Booster B1093, a aterizat pe barja autonomă „Of Course I Still Love You”, poziționată în Oceanul Pacific.
Aceasta a fost cea de-a 14-a misiune a boosterului B1093. Sateliții, cunoscuți sub denumirea de Grupul 17-54, au dus megaconstelația Starlink la 10.660 de unități active.
Rețeaua oferă acces la internet în bandă largă în întreaga lume, asigură conexiuni Wi-Fi la bordul avioanelor unor companii aeriene și permite accesul direct de la telefon la satelit pentru anumiți furnizori.
Oferta publică inițială a SpaceX a fost prezentată drept cea mai mare din istorie, evaluând compania la 1,77 trilioane de dolari și transformându-l pe fondatorul și directorul executiv Elon Musk în primul trilionar din lume.
Acțiunile se tranzacționau la peste 180 de dolari în momentul publicării informațiilor. Lansarea de luni a reprezentat a 69-a misiune Falcon 9 a SpaceX din acest an, iar peste 80% dintre aceste zboruri au fost dedicate misiunilor Starlink.
Listarea la bursă a companiei a transformat și acțiunile deținute de angajați în averi impresionante. Potrivit estimărilor, peste 4.400 de angajați și foști angajați au devenit milionari, iar aproximativ 400 dintre aceștia au depășit pragul de 100 de milioane de dolari.
Oferta publică inițială a atras 75 de miliarde de dolari, investitorii cumpărând acțiuni la prețul de 135 de dolari înainte de debutul tranzacționării. Operațiunea a devenit cea mai mare ofertă publică inițială din istoria Wall Street, depășind recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019.
Interesul uriaș al investitorilor a evidențiat încrederea acestora în viitorul companiei, chiar dacă SpaceX înregistrează pierderi semnificative. Între începutul anului 2025 și 31 martie 2026, compania a raportat pierderi de 8,7 miliarde de dolari.
Investitorii au mizat totuși pe potențialul afacerilor SpaceX, care includ producția de rachete, serviciul de internet prin satelit Starlink, proiecte pentru centre de date orbitale și ambiții în domeniul inteligenței artificiale.
Planul uriaș al lui Elon Musk prevede ca SpaceX să lanseze o rețea de un milion de sateliți pentru centre AI în spatiu.
24.09.2026
11:02
24.09.2026
10:42
24.09.2026
10:35
24.09.2026
09:58
24.09.2026
08:38
24.09.2026
08:22
24.09.2026
02:53
24.09.2026
02:34
24.09.2026
02:20
24.09.2026
01:47
24.09.2026
11:02
24.09.2026
11:01
24.09.2026
10:42
24.09.2026
10:38
24.09.2026
10:35
24.09.2026
10:20
24.09.2026
09:58
24.09.2026
09:49
24.09.2026
09:42
24.09.2026
09:29
24.09.2026
09:23
24.09.2026
08:38
24.09.2026
08:22
24.09.2026
02:53
24.09.2026
02:34
24.09.2026
02:20
24.09.2026
01:47
24.09.2026
01:28
24.09.2026
01:19
24.09.2026
01:02
24.09.2026
00:25
24.09.2026
00:08
24.09.2026
00:06
23.09.2026
23:21
23.09.2026
23:06
Dorin Recean îl desființează pe Ion Chicu, „premierul lui Dodon și Plahotniuc, care a vrut să pună pe spatele moldovenilor așa-numita datorie de miliarde a regiunii transnistrene”: „Un fals flagrant lansat pentru a submina R. Moldova”
Vocile Basarabiei CUCERESC New York-ul! Documentarul „Prigoana din Basarabia” arată publicului american tragedia uitată a romilor
Premierul Tofan îl pune la punct pe socialistul Novac, care cere reducerea accizelor la carburanți de la volanul unui Land Cruiser cu un consum de 20 de litri de motorină: „Ar fi un transfer de bani de la săraci la bogați”
Propaganda prorusă, ATAC-FULGER la adresa sprijinului acordat Chișinăului: Falsul despre sistarea finanțărilor românești, DEMONTAT
Republica Moldova, în topul mondial al țărilor cu cea mai mare pondere de teren arabil: 56,8% din suprafață
















