CRIZĂ și SCUMPIRI // Federația Rusă apasă „butonul” Transnistria înaintea alegerilor parlamentare din R. Moldova: Ce înseamnă o eventuală sistare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025

Autoritățile de la Chișinău se așteaptă ca Federația Rusă să limiteze, de la 1 ianuarie 2025, volumul de gaze livrat către regiunea transnistreană a R. Moldova, indiferent dacă va fi continuat tranzitul pe teritoriul Ucrainei sau livrările vor fi efectuate pe ruta alternativă via Turcia.

O limitare a volumelor de gaze sau chiar suspendarea totală a livrărilor ar provoca o criză majoră în Transnistria, dar și scumpiri ale energiei electrice și apoi majorări în lanț ale prețurilor pe malul drept al Nistrului, care va fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, proaspăt întors de la discuțiile cu președintele „Gazprom”, Alexei Miller, care au avut loc la Sankt Petersburg, a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că „noi trebuie să ne pregătim de criză de la 1 ianuarie”.

„Asta înseamnă că în regiunea transnistreană va fi o problemă cu bugetul, asta înseamnă că noi va trebui să achiziționăm energie electrică din altă parte și să majorăm prețurile la energie electrică (...). În caz dacă nu va fi livrat gaz în stânga Nistrului, noi vom avea o creștere a prețurilor la energia electrică, o problemă la nivel de regiune transnistreană, pentru că volumele alocate pot să le ajungă măcar pentru partea socială sau pot să nu le ajungă, pot să le ajungă pentru partea socială și plus oleacă de economie și industrie sau nu. (...) Noi putem aduce gaze pentru regiunea transnistreană, dar costurile acestea trebuie achitate. Atât cât poate, trebuie să achite partea transnistreană. Mai departe, trebuie să dialogăm cu partenerii internaționali să vedem dacă cineva poate oferi acest sprijin”, a afirmat Victor Paricov.

Potrivit calculelor sale, dacă ar fi sistate livrările actuale de gaze către regiunea transnistreană (câte 5,7 milioane de metri cubi pe zi - n.r.), R. Moldova ar avea nevoie anual de circa 400 de milioane de euro pentru a salva de la colaps Transnistria, „unde sunt cetățenii noștri”.

CITIȚI și VIDEO // „Gazprom” condiționează livrarea de gaze către regiunea transnistreană pe rute alternative cu achitarea datoriilor în sumă de peste 700 de milioane de dolari: „Scenariul crizei pe malul stâng este unul foarte realist”

Întrebat dacă Federația Rusă ar folosi acest scenariu în preajma alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc la anul în R. Moldova pentru a determina populația să voteze partide proruse, ministrul a precizat că subiectul livrărilor de gaze „a devenit mai mult politic”.

„Evident că subiectul livrărilor de gaze, inclusiv pe malul stâng, nu este unul strict comercial. Și, în general, subiectele legate de contracte și livrări de gaze, în special după începutul războiului, au devenit mai mult politice decât economice. Da, dacă nu va fi livrat gaz în regim comercial, cum a existat până acum pe malul stâng, acolo vor fi probleme complicate și noi va trebui să contribuim la rezolvarea acestora, împreună cu autoritățile (autoproclamate - n.r.) din regiunea respectivă, pentru că altă soluție nu există. Asta este o regiune în care există trupe militare ale Federației Ruse, asta este o regiune în care există depozite de armament și muniții și nimeni acuma nu dorește destabilizarea acesteia. Dar dacă este destabilizată, trebuie să înțelegem că aceasta este alegerea părții ruse. Pentru că, pe moment, toate premisele pentru a continua livrările sunt, indiferent de soarta tranzitului”, a punctat Victor Parlicov.

Amintim că „Gazprom” condiționează livrarea de gaze către Transnistria, de la 1 ianuarie 2025, prin rute alternative prin plata unei pretinse datorii de 709 milioane de dolari pentru consumul de gaze de pe malul drept, pe care Chișinăul nu o recunoaște.

„În urma acelui protocol care a fost semnat în 2021, noi am reușit să facem, deși cu întârziere, acel audit, care a avut o anumită concluzie – că practic toată datoria este una prescrisă. Atunci când am venit cu o poziție față de Gazprom privind această pretinsă datorie, am propus să achităm o sumă foarte mică, opt milioane de dolari, dacă nu greșesc, din această datorie. Partea rusă nu recunoaște acest audit, însă noi nu am primit din partea Gazprom o alternativă. Am solicitat ca ei să-și formuleze poziția și să ne-o prezinte. Sigur că o vom examina, dar la momentul actual poziția noastră în cazul acelei datorii se bazează pe rezultatele auditului. (...) Ei operează cu cifra de 709 milioane de dolari (datoria malului drept al Nistrului - n.r.). Auditul a fixat aproape întreaga datorie, în afară de 8,6 milioane de dolari, că ar fi prescrisă”, a spus ministrul astăzi, într-o conferință de presă.