Consiliul Suprem de Securitate al R. Moldova se pregătește de transformări esențiale și noi responsabilități


Consiliul Suprem de Securitate (CSS) al Republicii Moldova ar putea să-și schimbe denumirea și să primească noi atribuții. În cadrul audierilor publice desfășurate pe 30 iunie de Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică, s-a propus redenumirea acestuia în Consiliul Național de Securitate (CNS). Propunerea a fost acceptată de participanți și urmează să fie prezentată plenului Parlamentului.
Au fost discutate două mari subiecte: proiectul de lege privind securitatea națională a Republicii Moldova și proiectul referitor la activitatea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării. Proiectul pentru securitatea națională urmărește crearea unui cadru juridic pentru implementarea legislației UE. Se va pune accent pe consolidarea securității naționale în domenii sociale și economice, dar vor fi adăugate și noi domenii precum spațiul informațional, energie, protecția resurselor vitale, cibernetică, mediu, plus consolidarea justiției și infrastructurii.
Proiectul de lege sugerează că deciziile CSS/CNS vor avea caracter obligatoriu conform legii. Consiliul va deveni autoritatea strategică intersectorială, deciziile sale fiind obligatorii pentru instituțiile de securitate. În situații de criză, Consiliul va colabora cu Centrul Național de Gestionare a Crizelor. Prin urmare, CSS/CNS va funcționa ca un „coordination hub”, într-o „crisis governance architecture”, similar modelelor din statele NATO și UE.
În plus, se propune ca CSS/CNS să avizeze documentele de planificare strategică națională și să evalueze impactul acestora asupra securității naționale, deoarece în prezent, nu există reglementări similare în politicile publice, mai ales în domeniile cu implicații strategice. „Se instituie un rol formalizat pentru CSS în procesul de avizare a documentelor de politici publice cu impact asupra securității naționale, consolidând astfel atribuțiile Președintelui Republicii Moldova, în calitate de garant constituțional al securității naționale”, se precizează în nota informativă a proiectului.
Un alt proiect discutat a vizat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării. Autorii propun înlocuirea termenului „Combatere” cu „Contracararea”. De asemenea, se dorește ca Centrul să treacă din subordinea Parlamentului în subordinea președintelui Republicii Moldova, dar să raporteze anual și Parlamentului. Se sugerează ca directorul acestui Centru să fie numit pe un termen corespunzător cu mandatul președintelui, iar funcția de director adjunct va fi eliminată.
Centrul va avea un Consiliu consultativ, iar deciziile acestuia vor avea caracter de recomandare. Membrii Consiliului pot include funcționari publici dInalta, reprezentanți ai mediului academic cu titluri științifice și profesionale, personalități recunoscute în societate, reprezentanți ai partenerilor strategici și de dezvoltare, precum și experți în comunicare publică, securitate, apărare, relații internaționale, managementul riscurilor și alte domenii conexe.






































































