Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, insistă ca R. Moldova să fie INTERCONECTATĂ la toate magistralele de transport ale UE: „Avem la dispoziție 12 MILIARDE de euro pentru transporturi”

„Trebuie să interconectăm R. Moldova la toate magistrale de transport ale Uniunii Europene (UE)”, a declarat miercuri comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, la cea de-a șasea ediție a Critical Infrastructure Protection Forum (CIP Forum).

Potrivit comisarului european, România trebuie să aibă cel puțin trei autostrăzi finalizate - A1, A3 şi A8 - pentru a deține o infrastructură națională rezilientă, dar şi o Dunăre navigabilă tot anul şi un hub maritim modern la Constanţa.

„Pentru a avea infrastructură naţională rezilientă, avem nevoie de cel puţin trei autostrăzi finalizate - A1, A3 şi A8. Trebuie să finalizăm modernizarea coridorului nordic feroviar prin Braşov şi a celui sudic prin Timişoara-Caransebeş, trebuie să avem o Dunăre navigabilă tot anul şi un hub maritim modern în Constanţa. Dunărea şi portul Constanţa sunt atuuri geopolitice extraordinare pe care trebuia să le fructificăm economic, inclusiv folosind finanţările de peste un miliard de euro anunţate de Comisia Europeană pentru coridoarele solidarităţii, care facilitează transporturile de marfă din Ucraina şi înspre Ucraina, şi trebuie să interconectăm R. Moldova la toate magistrale de transport ale Uniunii. Am început deja să alocăm primii bani pentru aceste priorităţi, mergem mai departe, pentru că avem la dispoziţie 12 miliarde de euro pentru transporturi, dublu faţă de perioada de finanţare anterioară 2014-2020", a precizat Vălean, într-un apel video, potrivit Agerpres.

Aceasta a subliniat că, având un război aproape de graniţele României, protecţia infrastructurii critice devine un instrument de apărare împotriva ameninţărilor la adresa securităţii europene în general.

„Comisia Europeană a propus în octombrie anul trecut un plan în cinci puncte pentru o infrastructură critică mai rezilientă. Printre sectoarele prioritare se află infrastructura digitală, cea de energie, infrastructura aerospaţială şi de transport. De acest ultim sector mă ocup direct din poziţia de comisar european, de aceea voi putea spune ce trebuie să facem pentru securitatea reţelei noastre de transporturi. Rezilienţa infrastructurii de transport nu se poate obţine doar prin proceduri de securitate, cooperare şi supraveghere sporită. În primul rând, avem nevoie de o reţea de transport versatilă şi densă, astfel încât niciun segment avariat să nu ameninţe conectivitatea europeană. Reţeaua de transport multimodală şi interoperabilă TEN-T este coloana vertebrală care uneşte Uniunea Europeană. Este esenţială pentru mobilitatea persoanelor şi pentru funcţionarea pieţei unice. Pentru a proteja conectivitatea Uniunii Europene, am revizuit regulamentul care guvernează această reţea. Scopul este de a defini standarde mai moderne pentru sporirea capacităţii interconexiunilor feroviare, rutiere şi maritime prin multimodalitate şi interoperabilitate, atât între modurile de transport, cât şi între regiunile europene. Revizuirea răspunde ameninţărilor recente la adresa securităţii Uniunii, în special prin extinderea a patru coridoare europene de transport dincolo de frontiera estică a Uniunii Europene în Ucraina şi Republica Moldova", a transmis comisarul european.

De asemenea, în opinia sa, mobilitatea militară este un alt element strategic al politicii de transport europene, cu scopul de a ridica la standarde duale, militar-civile, acele puncte critice, respectiv poduri, tuneluri care permit deplasarea rapidă şi la scară largă a personalului şi echipamentelor militare.

„Bineînţeles că aceste noi standarde creează nevoi de investiţii, de aceea am pus la dispoziţia statelor membre un fond de 26 de miliarde de euro prin Conecting Europe Facility (CEF) - Mecanismul de interconectare a Europei, care finanţează proiecte de infrastructură pe coridoarele principale de transport ale Uniunii. Din aceşti bani, am rezervat 1,6 miliarde de euro pentru mobilitatea militară. CEF este un fond cu un management centralizat la Bruxelles, ceea ce permite un acces mai simplu pentru promotorii privaţi de proiecte sau pentru autorităţile locale şi regionale. Din acest fond se finanţează preponderent proiecte în domeniile feroviar, fluvial, portuar sau terminale intermodale, parcări securizate, staţii de reîncărcare sau sisteme de management inteligent pentru trafic", a arătat ea.

Potrivit sursei citate, România va avea un buget garantat în CEF de 763 de milioane de euro până la finalul lui 2023, după care va intra în competiţie cu celelalte state din coeziune, pe banii neatribuiţi.

„Până acum, România a participat cu succes la primul call de proiecte din CEF din 2021 şi a obţinut finanţări europene în valoare de 119 milioane de euro pentru proiecte majore, cum ar fi modernizarea liniei ferate Bucureşti Nord - Giurgiu, redeschiderea traficului feroviar pe podul feroviar peste râul Argeş, Vidra-Coman. Pentru mobilitatea militară, România a obţinut finanţări pentru trei proiecte majore cu finanţare europeană, în valoare de 74,4 milioane de euro, pentru modernizarea a şase poduri la standarde de tonaj pentru uz dual, civil-militar, pentru modernizarea infrastructurii feroviare în portul Constanţa şi pentru un nou pod rutier la graniţa cu Moldova. Pentru al doilea apel de proiecte din CEF, încheiat în ianuarie, nu avem încă cifrele finale, dar ştim deja că sunt depuse mai multe proiecte în domeniul feroviar şi pentru modernizarea infrastructurii care ne leagă de Moldova şi Ucraina. Proiectele depuse depăşesc deja bugetul de peste 700 de milioane de euro rezervat României, dar acesta e doar primul pas", a explicat oficialul european.

Adina Vălean a mai spus că investiţiile în rezilienţa infrastructurii generează profit prin accelerarea schimburilor de mărfuri şi a transporturilor mai eficiente pentru pasageri.

„Sper că această rezistenţă consolidată nu va fi niciodată pusă la încercare în ansamblul ei, dar în special experienţa ultimilor ani ne-a demonstrat că investiţiile în rezilienţa infrastructurii generează profit prin accelerarea schimburilor de mărfuri şi a transporturilor mai eficiente pentru pasageri", a concluzionat comisarul.