Comentator: „Moldova s-a transformat în gubernia Plahotniuc sub privirile indulgente ale Bruxelles-ului și cu complicități de la București”

„Criza politică din Republica Moldova oferă Rusiei șansa de a-și lua revanșa pentru Ucraina în fața Occidentului. Este o oportunitate pe care Moscova va încerca s-o exploateze la maximum. În termenii realismului clasic, Moldova nu e defel echivalentul Ucrainei. Însă, pentru noua paradigmă în care funcționează politica externă a Rusiei de confruntare cu Occidentul, un Euro-Maidan pe dos la Chișinău este exact victoria simbolică de care are nevoie Kremlinul în fața Vestului”.

Așa își începe comentariul de astăzi analistul de la București Armand Goșu pe republica.ro.

„Una dintre componentele de bază ale ceea ce unii numesc război hibrid sau alții război asimetric, este propaganda, câștigarea competiției pentru mintea oamenilor, generarea emoțiilor, simpatiilor pentru o cauză sau alta. Mașina rusească de propagandă este suficient de versată.

Ea vine în Moldova cu o paletă întreagă de mesaje: pentru rusofonii și simpatizanții Kremlinului mesajul că Rusia e mai bună ca Occidentul; pentru pro-europenii românofoni, dar și rusofoni subliniază că guvernările Alianței pentru Integrare Europeană care au lucrat în strânsă colaborare cu Bruxelles-ul au fost un dezastru, că au dus la constituirea unei regim oligarhic, un stat captiv controlat de un singur om, Vlad Plahotniuc, o țară prăbușită în sărăcie, corupție, mizerie, disperare; pentru unioniști, simpatizanții necondiționați ai Bucureștiului (circa 20% potrivit unui sondaj recent), că România are o parte de vină pentru criza socială și politică pentru că nu s-a delimitat de Plahotniuc, iar principalul vector pro-românesc din Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a eșuat în buzunarul oligarhului moldovean.

Cele două tabere, proeuropeană (implicit pro-românească) și pro-Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sunt aproximativ egale, acum, cu un ușor avans al ultimei.

Criza politică din 2015, pe fondul inacțiunii UE (și României, mai ales) s-a amplificat și a condus la ample manifestații de protest, care n-au început în decembrie 2015, nici măcar în septembrie, ci acum un an, după ce anunțul privind miliardul furat din bănci a provocat prăbușirea cursului leului moldovenesc și sărăcirea galopantă a populației. Din anchetele RISE nu rezultă că Rusia ar fi furat miliardul, ci suspiciunile sunt legate de firmele off-shore din Scoția prin care Plahotniuc a mai circulat mari sume de bani și în 2010-2012, în ceea ce, în Moldova, se numesc atacuri raider.

Moldova s-a transformat în gubernia Plahotniuc sub privirile indulgente ale Bruxelles-ului și cu complicități de la București. Sărăcie, corupție, stat captiv, justiție controlată de un singur om, demonstrații ample de protest la care puterea n-are nici o reacție, toate s-au întâmplat sub mai multe guverne pro-europene care s-au perindat la putere în 2015. Semințele crizei s-au sădit mai demult, au crescut treptat, însă toată lumea s-a prefăcut că nu le observă, deși erau groase cât arborii sequoia. A tăcut societatea civilă de la Chișinău. Au tăcut politicienii moldoveni. Ambasadele țărilor membre UE au întors discret privirile în altă parte, chipurile ca să nu pună în pericol cauza integrării europene. Acest lucru a fost posibil și din cauza inexistenței unei opoziții credibile orientate spre Vest, care să aibă deschise ușile cancelariilor europene.

Pentru Rusia, criza din Moldova este un cadou. Nu ea a generat-o. Nu Kremlinul a transformat Moldova în gubernia lui Plahotniuc, detestat de peste 90% din populație. Asta s-a întâmplat în vremea guvernărilor pro-europene, sub privirile absente ale Comisiei Europene. Reprezentanții Moscovei au avut grijă să nu se afișeze alături de controversatul oligarh, care în ciuda eforturilor sale n-a fost niciodată primit de Putin. În schimb, Bucureștiul…”, scrie Armand Goșu.

În opinia comentatorului, Rusia „va specula această criză încercând să-și atingă câteva obiective”.

Care sunt acestea, vedeți AICI.