Cine vor fi următorii comisari europeni? Marile portofolii puse în joc și o întrebare crucială

Înainte de a lua o pauză pentru a petrece timp cu familia sa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reconfirmată în funcţie săptămâna trecută în Parlamentul European, va cere guvernelor naţionale din UE să-i trimită numele celor pe care îi doresc în viitoarea sa echipă de comisari, scrie Politico.

Fiecare ţară are dreptul la un comisar. Ursula von der Leyen este alegerea Germaniei, iar Kaja Kallas, susţinută de liderii UE pentru a fi următorul şef al politicii externe, va fi reprezentanta Estoniei (şeful politicii externe este numit de Consiliul European, dar este vicepreşedinte al Comisiei), notează Politico, potrivit News.ro.

Aşadar, von der Leyen cere fiecărei ţări să nominalizeze un bărbat şi o femeie, cu excepţia cazului în care comisarul în exerciţiu rămâne în funcţie.

Mai multe guverne au ales să evite o luptă internă neplăcută și să își mențină aceeași persoană în Berlaymont, sediul Comisiei. La urma urmei, experienţa lor şi relaţia personală cu von der Leyen ar putea contribui la obţinerea unui portofoliu mai bun.

Maroš Šefčovič (Slovacia) şi Valdis Dombrovskis (Letonia), de exemplu, cunoscuţi drept comisari de încredere, vor adăuga în CV-ul lor încă cinci ani la Comisia Europeană. Probabil că acelaşi lucru este valabil şi pentru Dubravka Šuica (Croaţia), deşi aceasta nu a fost încă numită oficial de guvernul său.

Comisarul olandez Wopke Hoekstra a intrat în Comisia Europeană în octombrie ca înlocuitor al şefului pentru climă, Frans Timmermans, şi va reveni pentru încă cinci ani, chiar dacă partidul său nu mai face parte din guvernul olandez.

Încă nu este clar dacă liderii francez şi grec vor decide să îi trimită înapoi pe actualii lor comisari, Thierry Breton şi Margaritis Schinas.

Un număr tot mai mare de ţări au început să propună nume, chiar înainte ca von der Leyen să trimită cererea sa oficială.

Spania speră să obţină un portofoliu important în domeniul energiei şi al climei pentru ministrul pentru tranziţie ecologică, Teresa Ribera, mai ales că aceasta va fi probabil cea mai importantă socialistă din următoarea Comisie.

Suedia o trimite pe ministrul pentru afaceri europene Jessika Roswall, Finlanda o trimite pe eurodeputata Henna Virkkunen, Slovenia l-a trimis pe fostul preşedinte al Curţii de Conturi Tomaž Vesel, Irlanda l-a propus pe ministrul de finanţe Michael McGrath, iar Republica Cehă l-a nominalizat pe ministrul industriei şi comerţului Jozef Síkela.

Mai rămân însă multe ţări a căror alegere nu este încă ştiută, dar propunerile vin în următoarele săptămâni.

Până acum, nimeni nu a prezentat public doi candidaţi, aşa cum s-a cerut. Dar liderii europeni sunt conştienţi de faptul că von der Leyen doreşte o Comisie echilibrată din punct de vedere al genului. În unele cazuri, se vor purta negocieri în culise cu privire la nume şi portofolii înainte de a se face public ceva oficial, pentru a se evita prejudicierea publică a unui candidat care ar putea fi respins.

În alte cazuri, politicienii naţionali se luptă între ei pentru nominalizare, scrie Politico.

În Lituania, premierul şi preşedintele se luptă deschis pentru desemnarea candidatului. În Polonia, lupta are loc în spatele uşilor închise.

Alte ţări, precum Bulgaria şi Belgia, sunt în plin proces de formare a noilor guverne, ceea ce face dificilă luarea unei decizii cu privire la un nume.

Nu este un secret faptul că Franţa are în vedere un super-portofoliu economic care să ajute la orientarea agendei industriale a blocului în faţa concurenţei din partea SUA şi a Chinei – comerţul şi concurenţa.

Dar şi Italia este în căutarea acestui rol. O întrebare crucială este dacă von der Leyen decide să-i păstreze Giorgiei Meloni, premierul ultraconservator al Italiei, un post de comisar pentru un personaj din tabăra sa sau să o lase cu noul portofoliu mediteranean, mai simbolic.

Extinderea va fi un portofoliu de nivel înalt, deoarece negocierile privind extinderea UE pentru a include Ucraina vor fi una dintre cele mai sensibile sarcini politice ale Comisiei.

Comisarul pentru agricultură este, de asemenea, un post de urmărit, având în vedere rolul foarte important al UE în sectorul agricol şi alimentar. Este, de asemenea, un post care arată cât de greu este să construieşti o Comisie echilibrată din punct de vedere politic. Luxemburghezul Christophe Hansen, din partea Partidului Popular European de centru-dreapta, a apărut ca un prim vârf de lance în acest domeniu, deoarece tabăra socialistă pare să fi renunţat la speranţele ca actualul comisar luxemburghez şi candidatul socialist principal în timpul campaniei, Nicolas Schmit, să obţină un nou mandat, ceea ce ar putea da speranţe lui Hansen.

Von der Leyen va căuta un comisar dedicat Mediteranei, ceea ce sună minunat, dar este, probabil, un loc de muncă greu, care se ocupă de imigraţie şi de situaţia precară a securităţii în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Cipru şi-a manifestat deja interesul în această privinţă, arată Politico.

Există, de asemenea, perspectiva unui comisar pentru apărare, care a generat unele emoţii la început, până când candidaţii au realizat cât de puţină putere are UE în acest domeniu. Pentru o vreme, speculaţiile s-au concentrat asupra ministrului polonez de externe, Radosław Sikorski, până când acesta s-a retras.

Polonia este, de asemenea, menţionată uneori ca un candidat probabil pentru funcţia de extindere, având în vedere sprijinul acordat de Varşovia Kievului, însă acest rol ar putea ridica probleme spinoase în politica internă, agricultorii polonezi nefiind prea entuziasmaţi de integrarea uriaşului sector agricol al Ucrainei în UE.

Miercuri seară, premierul Marcel Colacu a spus că nu a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis pentru o eventuală nominalizare a acestuia într-un post de comisar european, dar nu s-a arătat dispus să propună la Bruxelles numele actualului șef de stat, pe care-l acuză că „a încălcat spiritul Constituţiei”.

Ciolacu a spus că ”Mihai Tudose este un candidat serios”, deşi există mai multe persoane care ar putea ocupa postul, în funcţie de portofoliul care va reveni țării noastre.

„Haideţi să vedem portofoliul exact pe care o să-l negociem. E o procedură nu tocmai simplă. A cerut doamna Ursula şi bărbat şi femeie. Dânsa va avea şi un interviu propriu cu cei nominalizaţi, mi se pare foarte corect. Deci, haideţi să vedem portofoliul. Este un candidat serios Mihai Tudose pentru zona de economie. E şi om politic, are şi experienţă, e unul dintre candidaţi. Sunt mai mulţi colegi, nu vreau să intru în toate detaliile pentru că suntem în mijlocul unei negocieri. Plus că la noi, ca întotdeauna, e o struţo-cămilă, eu nominalizez, domnul preşedinte negociează în cadrul Consiliului”, a declarat Ciolacu.

Anterior, premierul a susținut că România va propune un bărbat pentru funcţia de comisar european.

„Întâi, funcţiile de comisar pe domenii se împart în interiorul familiilor politice. Cu adevărat, am înaintat către familia politică europeană din care fac parte, din S&D, social-democraţilor, faptul că ne dorim comisarul pe economie, actualul comisar pe economie fiind domnul Gentiloni din Italia. Vom vedea cum vor decurge negocierile. Dar, de asemenea, ştiţi că noi, România, suntem altfel decât ceilalţi. Eu voi nominaliza comisarul, iar domnul preşedinte Iohannis, conform unei decizii a CCR pe care nu o comentez, dar o punem în aplicare, negociază în cadrul Consiliului European”, spunea Ciolacu în 17 iulie.

Cine ce portofoliu primeşte depinde de von der Leyen. Aceasta trebuie să ia în considerare echilibrul de gen, echilibrul partidelor politice şi echilibrul geografic.

Liderii (şi au făcut-o deja, în schimbul sprijinului acordat lui von der Leyen în cadrul Consiliului European) se vor târgui pentru portofolii, sperând să obţină un post puternic. Va fi o provocare să se găsească suficiente femei, astfel încât ţările care prezintă o candidată au un avantaj faţă de cele care trimit un bărbat.

De asemenea, Von der Leyen le-a spus foarte clar liderilor că doreşte comisari experimentaţi şi capabili, în mod ideal cu experienţă executivă anterioară în ţările lor de origine.

Capitalele europene au timp până la sfârşitul lunii august să îşi trimită candidaţii. Von der Leyen va începe intervievarea (noilor) candidaţi de la jumătatea lunii august.

Von der Leyen a fost prima care a înfiinţat o Comisie Europeană echilibrată din punct de vedere al genului în 2019 şi doreşte să repete acest lucru şi de data aceasta, motiv pentru care le cere liderilor să trimită un candidat din partea fiecărui gen, scrie Politico.

În paralel, se pregătesc temele pentru următorii comisari. Orientările politice pe care von der Leyen le-a dezvăluit înainte de votul de confirmare în Parlament – în esenţă, planul său pentru următorii cinci ani – vor sta la baza scrisorilor de misiune care vor fi trimise noilor comisari, stabilind ce se va aştepta de la ei.

Odată ce von der Leyen îşi va fi terminat treaba, va reveni Parlamentului European sarcina să îi interogheze pe noii comisari în cadrul audierilor care vor avea loc la sfârşitul lunii septembrie şi în octombrie. Parlamentul poate respinge candidaţii şi îi place să îşi exercite puterea prin respingerea unora dintre aceştia. Dacă acest lucru se întâmplă, ţara în cauză va trebui să desemneze un nou candidat. În 2019, primele candidaturi ale comisarilor francez, român şi maghiar au fost respinse.

Oficialii UE speră ca noua Comisie Europeană să poată fi în funcţie până la 1 noiembrie.